UE solicită o misiune ONU în Nagorno-Karabah ”în următoarele zile” pe fondul „exodului masiv” al armenilor care fug din enclavă

Uniunea Europeană a cerut vineri ca o misiune a Naţiunilor Unite să se deplaseze în Nagorno-Karabah „în următoarele zile” în faţa „exodului masiv” al armenilor care fug din această enclavă în urma recentei operaţiuni militare a Azerbaidjanului, relatează AFP, citată de Agerpres.

Un „exod masiv al armenilor din Nagorno-Karabah este în derulare, rezultat al operaţiunii militare a Azerbaidjanului din 19-20 septembrie”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene într-un comunicat.

De aceea trebuie „garantat urgent un ajutor umanitar neîngrădit celor care mai au încă nevoie în Karabah şi celor care au fugit”, se menţionează în comunicat.

Premierul armean Nikol Paşinian a acuzat Azerbaidjanul de „epurare etnică”, estimând că nu va rămâne niciun armean în enclavă în „câteva zile”.

Streams of Armenian Christian fleeing ‘Nagorno Karabakh’ in fear of ethnic cleansing.
The world is silent while Christians face genocide.#ArmenianGenocide pic.twitter.com/tKTUvBAhCq

— Paul Golding (@GoldingBF) September 27, 2023

Aproximativ 93.000 de refugiaţi au intrat până vineri în Armenia de duminica trecută, aproape 80% din populaţia din Nagorno-Karabah, un teritoriu separatist azer locuit de armeni care va fi reintegrat în sistemul juridic şi administrativ al Azerbaidjanului după operaţiunea militară azeră de săptămâna trecută, potrivit EFE.

„La ora 08.00 GMT, numărul persoanelor venite din Nagorno-Karabah era de 91.448, dar trei ore mai târziu numărul lor crescuse la circa 93.000”, a declarat Nazeli Bagdasarian, purtătoarea de cuvânt a premierului armean Nikol Paşinian, într-o conferinţă de presă.

Aceasta reprezintă 77,5% din populaţia care locuia în Nagorno-Karabah până duminica trecută (120.000), când au început evacuările.

Cei mai mulţi dintre ei au rude sau prieteni care s-au stabilit temporar în Armenia, în timp ce restul, peste 20.000, au acceptat cazarea oferită de guvern.

Mii de etnici armeni din Karabah continuă să sosească prin coridorul Lacin, care leagă Nagorno-Karabah de sudul Armeniei, după ce depăşesc blocajele în trafic care pot dura şi până la 10 ore.

Totuşi, Bagdasarian a remarcat că ritmul sosirilor a încetinit în ultimele ore.

Acuzaţia de „epurare etnică” este respinsă de Baku, conform căruia „locuitorii armeni părăsesc Karabahul de bunăvoie”. Ministerul azer de Externe a declarat joi că plecarea ‘rezidenţilor’ armeni din Karabah „este o decizie personală şi individuală şi nu are nimic de-a face cu relocarea forţată”, lansând un apel către etnicii armeni „să nu-şi părăsească locuinţele” şi „să facă parte din societatea multietnică” azeră.

Preşedintele azer Ilham Aliev a reiterat vineri, în cadrul celui de-al doilea forum naţional de planificare urbană de la Zangilan, că va garanta drepturile etnicilor armeni care rămân în Nagorno-Karabah.

Cu toate acestea, armenii de religie creştină din Karabah se tem de represalii şi privesc cu neîncredere coexistenţa cu azerii musulmani, după două războaie pentru controlul Nagorno-Karabah în ultimele trei decenii şi o operaţiune fulger azeră în 19-20 septembrie, care a permis Baku să recucerească în totalitate teritoriul separatist.

„Azerbaidjanul are responsabilitatea să garanteze drepturile şi securitatea armenilor din Karabah, inclusiv dreptul de a trăi la ei acasă în demnitate, fără intimidare sau discriminare, precum şi dreptul la întoarcere pentru persoanele strămutate”, a subliniat vineri purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.