UE trebuie să transmită un semnal SUA că este pregătită să-și asume responsabilitatea în domeniul apărării, afirmă un raport de referință

Fostul președinte finlandez Sauli Niinistö susține că UE trebuie să semnaleze Statelor Unite că este pregătită să își asume responsabilitatea în ceea ce privește pregătirea civilă și militară, se arată într-un nou raport prezentat miercuri președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, potrivit Euronews.

Raportul privind pregătirea civilă și militară a Europei, publicat astăzi de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, afirmă că UE trebuie să fie urgent mai proactivă în răspunsul său la crizele tot mai complexe cu care se confruntă lumea. 

Scriind cu doar o săptămână înainte de alegerile prezidențiale importante din SUA, Niinistö a declarat că UE trebuie să transmită un semnal că este dispusă să plătească pentru apărarea sa, adăugând că blocul ar trebui să cheltuiască aproximativ 20% din bugetul său, în valoare în prezent de aproximativ 1.000 de miliarde EUR pe o perioadă de șapte ani, pentru securitate și pregătirea pentru situații de criză. 

„Amenințările nu se opresc la frontierele noastre, ci se propagă în cascadă între sectoarele interconectate ale economiei noastre”, a declarat Niinistö’, al cărui raport a fost solicitat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adăugând că “dacă nu facem tot ce putem pentru propria noastră securitate, nu ne putem aștepta ca alții să o facă pentru noi”. 

„Finanțarea disponibilă în prezent de la bugetul UE pentru cheltuielile legate de apărare este sub ceea ce este necesar în lumina contextului strategic … acesta este un semnal important pentru SUA și alți parteneri-cheie”, a spus el. 

În ultimii ani, UE s-a confruntat cu mai multe crize, inclusiv pandemia Covid-19, un război la frontiere și cel mai cald an înregistrat vreodată, însă, în ciuda eforturilor colective, statele membre nu sunt încă pe deplin pregătite pentru cele mai grave scenarii de criză multidimensionale, se arată în raportul de 165 de pagini.   

Raportul vine în contextul în care SUA se pregătesc să meargă la urne pe 5 noiembrie. Ideea că republicanul Donald Trump ar putea reduce ajutorul acordat Ucrainei devastate de război sau chiar ar putea renunța la angajamentul său de apărare reciprocă față de membrii NATO a provocat panică în întreaga Europă.

Programul industrial european de apărare, în valoare de 1,5 miliarde de euro, propus de Comisie în martie, a fost criticat pentru insuficiența resurselor – și există speranțe de reorientare atunci când blocul comunitar va propune o modificare a bugetului său pe șapte ani, prevăzută pentru anul viitor. 

Niinistö a avertizat cu privire la două lacune principale în strategia de pregătire a UE: lipsa unui plan clar în cazul unei agresiuni armate împotriva unui stat membru și absența unei capacități pe deplin operaționale a UE de a coordona și de a acționa unificat.

„Integritatea teritorială și independența politică a fiecărui stat membru sunt inextricabil legate. Dacă securitatea unui stat membru este încălcată sau suveranitatea acestuia este încălcată, acest lucru afectează în mod direct celelalte 26 de state membre și Uniunea în ansamblu”, se arată în raport.

Războiul din Ucraina a evidențiat, de asemenea, lacunele semnificative ale capacităților militare și de apărare ale Europei – care, conform estimărilor Comisiei, vor necesita injectarea a aproximativ 50 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru a rămâne competitive în raport cu actori globali precum SUA și China.   

„Statele membre ar trebui să își consolideze cooperarea în domeniul apărării europene, investind împreună mai mult pentru a elimina lacunele de lungă durată în pregătirea noastră militară și industrială de apărare”, a adăugat el, subliniind totodată importanța sprijinirii industriei ucrainene pe termen lung.   

În pofida unei creșteri a bugetelor de apărare ale statelor membre anul trecut, mai puțin de una din cinci investiții în programe de apărare este realizată în comun, iar 82% din finanțarea și achizițiile în domeniul apărării sunt alocate la nivel național.   

Raportul își propune să servească drept semnal de alarmă pentru statele membre, fostul președinte finlandez recomandând ca acestea să colaboreze mai strâns, mai rapid și cu cetățenii în centrul strategiei de pregătire pentru situații de criză – dar promovează și cooperarea consolidată între grupuri de state membre doritoare, acolo unde este necesar.   

„(…) Ar trebui, de asemenea, să fim deschiși să lansăm noi inițiative de consolidare a pregătirii, acolo unde este necesar, numai între statele membre care doresc să acționeze, pentru a permite o acțiune mai rapidă”, sugerează acesta.