UE va dezvolta o platformă de achiziţii comune de materii prime critice pentru a reduce depedența față de China

În încercarea de a pune la punct un mecanism pentru achiziţii comune de materii prime critice şi energie, Uniunea Europeană are de ales între opt ofertanţi, care concurează pentru dezvoltarea unei platforme de achiziţii comune, arată documentele şi sursele citate de Reuters, transmite Agerpres.

Logica blocului comunitar, de a pune la comun comenzile pentru materii prime critice, este acea că astfel participanţii vor avea o putere de negociere mai mare şi vor obţine preţuri mai bune pentru mineralele care sunt vitale pentru tranziţia ecologică, care în prezent se tranzacţionează pe pieţe opace care deseori sunt dominate de China.

Obiectivul Bruxelles-ului este acela de a semna un contract până la finele acestui an şi a începe să dezvolte secţiuni ale platformei pentru produse individuale la începutul lui 2025, a declarat pentru Reuters o sursă din apropierea acestui dosar.

Documentele consultate de Reuters arată că printre cei opt ofertanţi se numără marile companii de consultanţă Deloitte şi PricewaterhouseCoopers (PwC). La rândul lor, companiile germane Metalshub şi Enmacc, au depus şi ele o ofertă comună, precizând că intenţionează să îşi ofere actualele lor platforme de tranzacţionare pentru metale şi energie în vederea proiectului UE.

Câştigătorul licitaţiei va fi plătit cu aproximativ nouă milioane de euro pentru a pune la punct platforma pe care să o transfere către UE, arată documentele consultate de Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Johanna Bernsel a spus că procedura de consultare online cu 66 de respondenţi a demonstrat că există sprijinul industriei pentru iniţiativa Bruxelles-ului. „Per total, sondajul a evidenţiat un sprijin larg pentru agregarea cererii şi o platformă pentru materii prime critice”, a spus Johanna Bernsel.

O altă sursă a precizat că oficialii UE se grăbesc să pună la punct platforma, un element cheie al Actului privind materiile prime critice (CRMA), un mandat al preşedintei Comisiei Ursula von der Leyen. „Urgenţa vine chiar de la vârf. Von der Leyen vrea ca oamenii să se mişte rapid”, a spus sura care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Actul privind materiile prime critice (CRMA), care a intrat în vigoare în luna mai a acestui an, îşi propune să crească producţia şi procesare locală de materii prime critice, în ideea reducerii dependenţei de China.

Cu toate acestea, unii din posibilii utilizatori ai viitoarei platforme şi-au pus deja la punct lanţuri de aprovizionare pentru inputuri cheie, precum litiu şi cobalt pentru bateriile utilizate de vehiculele electrice.

„Este puţin probabil ca marile companii, care au deja lanţuri de aprovizionare pentru materii prime critice, să utilizeze această platformă”, estimează Karol Bednarek, consultant la Asociaţia Constructorilor Germani de Automobile (VDA). Acesta a adăugat însă că platforma ar putea fi utilă pentru obţinerea de materii prime care sunt certificate ca fiind sustenabile sau pentru obţinerea de minereuri rare precum germaniu sau galiu.

UE a luat în vizor materiile prime critice, vitale pentru tranziţia energetică, automobile electrice şi turbine eoliene, drept un sector crucial care trebuie consolidat pe măsură ce blocul comunitar vrea să ajungă la emisii zero de carbon în 2050.

Noul sistem este modelat după actuala platformă pentru achiziţii comune de gaze, AggregateEU, care a fost lansată în timpul crizei energetice din 2022. UE spune că această platformă a fost un succes însă un raport al Curţii de Conturi Europene (ECA) a pus sub semnul întrebării eficienţa platformei pentru achiziţii comune de gaze.