UE vrea să acționeze „în etape”, în cazul solicitării Ucrainei de creare a unui tribunal special și de confiscare a activelor ruseşti îngheţate

Uniunea Europeană a apărat vineri o abordare „în etape” a solicitărilor Ucrainei privind crearea unui tribunal special şi confiscarea activelor ruseşti îngheţate, deoarece acestea ridică întrebări juridice complexe, potrivit Agerpres.

„Vrem să ne asigurăm că vor fi aduşi în faţa justiţiei autorii tuturor tipurilor de crime (comise în Ucraina) şi că Rusia va plăti pentru reconstrucţie şi despăgubirea” victimelor, a declarat comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, în cadrul unei conferinţe de presă cu procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin.

El a anunţat că un „centru internaţional de coordonare pentru urmărirea penală a crimei de agresiune”, cu sediul la Haga, va fi „operaţional” în iulie.

Este vorba de un fel de parchet, menit „a aduna şi conserva probe privind crima de agresiune şi a permite discuţii între procurori (…), nu numai cu privire la anchete, dar şi cu privire la posibile puneri sub acuzare”.

Acesta este prevăzut ca o primă etapă înaintea creării unui tribunal special pentru a-i judeca pe cei mai înalţi responsabili ruşi, o cerere a Kievului.

Curtea Penală Internaţională (CPI) nu are competenţa să judece decât crimele de război şi crimele împotriva umanităţii comise în Ucraina, însă nu şi „crima de agresiune” comisă de Rusia, imputabilă celor mai înalţi lideri ai săi.

UE susţine crearea unei jurisdicţii competente pentru acest tip de crimă, însă statele membre au divergenţe cu privire la forma exactă pe care aceasta ar putea să o aibă – un tribunal internaţional special, bazat pe un tratat multilateral, sau o instanţă hibridă, care să se bazeze pe dreptul ucrainean, dar care să aibă judecători internaţionali.

„Parchetul” interimar va fi instalat la sediul Eurojust, agenţia UE pentru cooperare judiciară în materie penală. El va fi integrat unei „echipe comune de anchetă”, deja constituită din şase ţări din UE (Lituania, Polonia, Estonia, Letonia, Slovacia, România) şi Ucraina, la care va participa de asemenea şi CPI.

Procurorul ucrainean şi comisarul european au participat apoi la reuniunea ‘task force-ului’ UE cu privire la „îngheţarea şi confiscarea” activelor ruseşti.

Didier Reynders a indicat că 21,5 miliarde de euro reprezentând active ale entităţilor şi oligarhilor din Rusia vizaţi de sancţiuni europene au fost blocate în UE. Asta fără a mai pune la socoteală tranzacţiile blocate în Belgia şi Luxemburg prin intermediul caselor de compensaţii Euroclear şi Clearstream.

Statele occidentale au îngheţat active ale Băncii Centrale Ruse în valoare de peste 300 de miliarde de euro.

„Pentru ucraineni, este extrem de important să li se ofere compensaţii prin activele confiscate nu doar de la persoane private care au ajutat agresorul, ci şi de la statul rus”, a declarat Kostin.

Însă această opţiune de a confisca active ruseşti pentru a reconstrui Ucraina şi de a despăgubi victimele crimelor de război, apărată de Kiev, este o altă dificultate juridică pentru Occident.

Uniunea Europeană a creat miercuri un grup de lucru însărcinat cu localizarea exactă a activelor îngheţate şi cu analizarea posibilităţilor de a le folosi în aceste scopuri.

Comisia Europeană a propus crearea unei structuri care va fi însărcinată cu administrarea şi cu investirea activelor publice ruseşti, cu transferul veniturilor astfel generate către Ucraina, capitalul urmând să fie restituit Rusiei odată cu ridicarea sancţiunilor.

UE este de asemenea pe cale să creeze un cadru juridic pentru a confisca activele persoanelor sancţionate care încearcă să evite sancţiunile.

„Este un proces care se construieşte etapă cu etapă, ca în cazul urmării penale pentru crima de agresiune, lucrăm la (chestiunea) reconstrucţiei şi despăgubirilor”, a comentat Didier Reynders.

Elveţia a transmis însă joi că orice confiscare de active private ruseşti îngheţate ar fi contrară dreptului fundamental elveţian.

Procurorul general ucrainean şi-a exprimat speranţa că acest lucru „se va putea schimba” şi că Elveţia „aude poziţia Ucrainei”