Ukrainegate afectează poziția oficialilor din Kiev în relația cu Putin – analist

Audierile publice în cadrul anchetei lansate de democrații din Camera Reprezentanților de la Washington privind posibilele eforturi ale președintelui Donald Trump de a forța oficialii ucrainieni să investigheze afacerile familiei lui Joe Biden în Ucraina și dezvăluirile făcute în cadrul acestor ședințe afectează poziția oficialilor de la Kiev, în special a președintelui Volodimir Zelenski, în relația cu Rusia, susține o expertă în probleme ucrainene de la Penn State University.

Dr. Lena Surzhko-Harned, care este profesor asistent de științe politice și analist politic senior la Public Policy Fund de la Behrend College, a afirmat că Ucraina are de suferit din cauza dezvăluirilor făcute în cadrul audierilor din Congresul american, care au creionat imaginea nu doar a unei țări victime nevinovate a agresiunii rusești, ci și a unui stat răvășit de corupție.

Fiecare nouă dezvaluire despre încercările Statelor Unite de a manipula Kievul slăbește poziția lui Zelenski înainte de întâlnirea sa din decembrie cu Vladimir Putin, crede Surzhko-Harned.

Într-un material publicat de pagina Defense One, experta de la Penn State University afirmă că audierile publice care se desfășoară în capitala federală americană au prezentat Ucraina atât ca o victimă a agresiunii Rusiei, cât și o țară măcinată de corupție.

Analista notează că, de când a preluat funcția de președinte în mai 2019, Zelenski a încercat să invite potențiali investitori străini în țara sa, promițând transparență și șanse egale pentru toți. Acum însă, prezentarea Ucrainei ca un stat corupt va diminua cel mai probabil aceste eforturi de stimulare a economiei facute de liderul de la Kiev.

În plus, impresia că Ucraina este supra-dependentă de Statele Unite o va răni în confruntarea sa cu Rusia, dăunând poziției țării ca națiune suverană. Acest lucru, crede Surzhko-Harned, face jocurile lui Putin, care a susținut constant că Ucraina nu este „o țară reală” și că „este controlată de Washington.”

Desi guvernul ucrainean a decis să păstreze distanța fața de audierile de la Washington și să nu îl implice pe Zelenski în drama politico-legală care se desfășoară în Statele Unite – decizie lăudată de mulți analisti -, dezvăluirile făcute în Congresul american afectează și opinia ucrainenilor despre președintele lor.

Analista precizează că în timpul depoziției sale, făcută la 15 noiembrie, David Holmes, consultant politic în ambasada americană la Kiev, a relatat o convorbire telefonică între Trump și Gordon Sondland, ambasadorul american la Uniunea Europeană, care a avut loc la 26 iulie. În timpul discuției, Sondland i-a spus președintelui american că Zelenski va face tot ceea ce Trump vrea să facă, inclusiv să lanseze o investigație împotriva companiei Burisma, unde fiul lui Joe Biden, Hunter Biden, a fost membru al Consiliului de supraveghere timp de cinci ani.

Reamintim că democraţii încearcă să demonstreze că liderul de la Casa Albă a exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a-l compromite pe Biden, cel mai probabil contracandidat al său la alegerile prezidenţiale de anul viitor, şi al cărui fiu a lucrat pentru compania ucraineană care acționează în sectorul gazelor.

Respectiva companie a fost ţinta unei anchete conduse de un procuror a cărui demitere a fost cerută atunci Kievului de către Joe Biden pe motivul slabelor rezultate ale acelui procuror în lupta împotriva corupţiei. Dar Trump crede că motivul real al acestei cereri a fost de fapt investigaţia condusă de procurorul ucrainean împotriva fiului vicepreşedintelui şi i-a sugerat actualului preşedinte ucrainean să acţioneze în privinţa acelei anchete.

Avocat şi investitor, Hunter Biden a făcut parte din 2014 până în 2019 din Consiliul de supraveghere al Burisma, între ai cărui fondatori se află oligarhul pro-rus, Mikola Zloşevski. În momentul în care Hunter a început să lucreze pentru compania ucraineană (unde ar fi avut un salariu de 50.000 de dolari, deși nu avea niciun fel de experiență în domeniul energetic), tatăl său era vicepreşedinte al SUA în mandatul preşedintelui democrat, Barack Obama.

Dr. Lena Surzhko-Harned crede că disponibilitatea lui Zelenski de a răspunde solicitărilor lui Trump se datorează adimirației pe care liderul ucrainean i-o poartră celui american. Potrivit lui Holmes, Sondland a afirmat că Zelenki iubește „fundul lui Trump.”

De altfel, în timpul convorbirii din iulie dintre cei doi președinți, Zelenski l-a lăudat pe Trump, afirmând că a învățat multe din campania electorală din 2016, în urma căreia republicanul a ajuns președinte.(Analista de la Penn State University precizează că cei doi președinți au câteva lucruri în comun: ambii sunt oameni de afaceri care și-au construit imaginile ca personalități TV, au candidat pe platforme populiste și le place să comunice direct cu publicul prin intermediul rețelelor de socializare media).

Probleme pentru Zelenski

Experta a remarcat că scandalul Ukrainegate și menționarea continuă a numelui Ucrainei în cadrul audierilor de la Washington au repercusiuni directe pentru țara est-europeană. De exemplu, unii membri ai opoziției ucrainene au comentat că „emisiunea de umor non-stop,” referindu-se la rolul lui Zelensky în audierile de la Washington, dăunează imaginii internaționale a Ucrainei. La rândul lor, ucrainenii se referă la Zelenski cu apelativul de „Monica,” o referire la rolul central pe care fosta internă de la Casa Alba, Monica Lewinsky, l-a avut în procedura de impeachment a președintelui democrat Bill Clinton.

Un sondaj recent realizat de doi cercetători de la Ohio State University, citat de Defense One, a indicat faptul că ucrainenii sunt divizați cu privire la ceea ce ar fi trebuit să facă președintele lor în legătură cu solicitarea lui Trump. Doar 12% dintre ei au afirmat că cererea liderului american, care ar fi condiționat eliberarea unui ajutor militar de 400 de milioane de ancheta împotriva lui Biden, ar fi trebuit să fie respins complet. Acest lucru, susține Surzhko-Harned, dezvăluie faptul că Statele Unite sunt un partener important pentru Ucraina în relațiile sale cu Rusia.

Analista crede că problemele cu care se confruntă Zelenski în funcția de președinte sunt mari: partidul său, Slujitorul Poporului, deși deține o majoritate în Parlament, dă semne de fracturare, iar unii dintre membrii formațiunii au fost acuzați de luare de mită și de legături cu prostituate; o reformă funciară controversată introdusă de administrația sa luna trecută a stârnit dezbateri aprinse în legislativul de la Kiev și mai multe proteste stradale; reforma legilor întreprinderilor mici și relația președintelui cu oligarhul Ihor Kolomoiskiy continuă să divizeze ucrainenii; iar promisiunea sa din campanie de a aduce pacea în regiunea Donbas nu s-a materializat deocamdată.

Defense One consideră că un pas major în procesul de pace va fi o întâlnire față în față între Zelenski și Putin, stabilită pentru 9 decembrie la Paris. Pentru a se pregăti, președintele ucrainean a luat deja mai multe măsuri controversate, inclusiv retragerea trupelor de-a lungul liniilor frontului. Aceste decizii, pe care unii le-au considerat o capitulare în fața agresiunii rusești, au dus la proteste de strada în Ucraina.

Iar liderul ucrainean ar putea să fie nevoit să facă și alte concesii, după ce slăbirea susținerii politice și strategice americane ar putea să submineze poziția Ucrainei la masa negocierilor cu Kremlinul. Este exact ceea ce dorește mașina de propagandă de la Moscova, care va profita de descrierea Ucrainei ca o țară coruptă și de influența semnificativă pe care americanii par să o exercite asupra celor din Kiev.

Surzhko-Harned amintește că Putin le-a cerut ucrainienilor „să nu mai caute fericirea alături de Statele Unite”, iar audierile de la Washington ar putea convinge pe unii dintre ucrainieni să-i dea dreptate.

În depoziția sa din 15 noiembrie, consultantul politic David Holmes a afirmat că ambasadorul Sondland i-a spus că Trump „nu dă doi bani pe Ucraina.” „O astfel de declarație, poate face ca ucrainenii să chestioneze fiabilitatea parteneriatului lor cu Statele Unite și poate chiar să pună la îndoială relația țării lor cu Occidentul în general,” concluzionează experta.

Surse: Defense One/ Sursa Foto: abc7chicago.com