ULTIMA ORĂ Președintele Iohannis a atacat la CCR modificarea legii educației prin care orice referire la identitatea de gen a fost interzisă în școli și universități

Președintele Klaus Iohannis a atacat vineri la Curtea Constituțională modificarea legii educației, adoptată pe 16 iunie de Senat, prin care a fost interzisă în școli, în universități și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, orice referire la identitatea de gen.

”Considerăm că legea dedusă controlului de constituționalitate contravine prevederilor constituționale referitoare la statul de drept, principiul separației puterilor în stat, respectiv la respectarea Constituției și a legilor, la principiul egalității cetățenilor în fața legii, asigurarea accesului la învățătură, protecția copiilor și tinerilor, prevederilor privind libertatea conștiinței, libertatea de exprimare și la interzicerea cenzurii, precum și la la autonomia universitară”, se arată în sesizarea transmisă de președinte Curții Constituționale.

Legea votată pe 16 iunie de Senat interzice în școli “activitățile în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași”.

Proiectul de lege a fost inițiat de senatorii PMP Lungu Vasile-Cristian și Pașcan Emil-Marius, iar amendamentul referitor la identitatea de gen îi aparține lui Vasile Cristian Lungu, absolvent al Seminarului Teologic din Zalău și licențiat apoi în Psihologie Specială în SUA, la Loyola University, potrivit publicației Sportulsalajean.ro.

• Citește integral: Orice referire la identitatea de gen a fost interzisă în școli și universități de Senat, cameră decizională. Inițiatorul amendamentului: un senator PMP cu studii teologice

Argumentele președintelui Klaus Iohannis pentru contestarea la CCR a modificării aduse legii educației:

• Încalcă libertatea conștiinței:
  • ”prin legea dedusă controlului de constituționalitate se impune un stereotip/clișeu în ceea ce privește rezultatul cercetării unor anumite teorii/opinii, care trebuie să fie unul și același, să se încadreze într-un tipar și să nu se orienteze într-un anumit sens sau scop, în caz contrar, sancțiunea fiind interzicerea activității de răspândire a respectivelor teorii/opinii în mediul specific educațional (…) Contravine libertății individuale de conștiință întrucât, prin această formă, dispoziția normativă este de natură să îngrădească libertatea de gândire și a opiniilor. Norma, prin ea însăși, reprezintă o condiționare de natură legală a libertății gândirii și a opiniilor, deoarece aceasta realizează întocmai o interpretare pe cale legislativă a scopului/finalității procesului de gândire. Or, libertatea conștiinței se manifestă potrivit propriului discernământ al individului”.
• Încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii în ceea ce privește asigurarea accesului la învățătură și protecția copiilor și tinerilor:
  • ”legea este de natură să determine excluderea din sfera beneficiarilor dreptului la educație pe aceia care ar dori studierea teoriei/opiniei identității de gen, circumstanțiată însă, în mod subiectiv, de către legiuitor, în funcție de modul în care aceasta este înțeleasă (…) Legea criticată are caracter discriminatoriu și afectează dreptul fundamental privind accesul la învățătură și protecția copiilor și tinerilor (…) Legea criticată condiționează accesul la educație prin impunerea unor constrângeri în manifestarea unei teorii/opinii expres prevăzută prin lege, atât pentru beneficiari, cât și pentru furnizorii de educație. Or, această limitare a exercițiului unor drepturi personale în considerarea unor drepturi colective și interese publice reprezintă o ingerință în realizarea drepturilor garantate de art. 29 și art. 30 din Legea fundamentală și de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”.
• Contravine prevederilor referitoare la autonomia universitară:
  • ”efectul probabil al legii ar putea fi ca prin norma criticată să se impună ce anume se poate studia în centrele/unitățile de învățământ, în concret, ce teorii/opinii pot fi studiate în cadrul programelor de învățământ/studii sau de cercetare, fapt ce interferează cu dispozițiile care consacră autonomia universitară, prevăzute atât la nivelul Legii fundamentale, cât și prin Legea-cadru a învățământului (…) Instituțiile de învățământ superior se organizează independent de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase, universitățile având dreptul să-și stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare, aspectele fundamentale ale autonomiei exprimându-se în Carta Universitară, aprobată de Senatul universitar și avizată de Ministerul Educației Naționale”.
• Contravine dispozițiilor constituționale referitoare la libertatea de exprimare și la interzicerea cenzurii:
  • Norma ”echivalează cu instituirea unei cenzuri a opiniilor/teoriilor în cercetarea teoretică pe tema identității de gen. Acest lucru reprezintă, de fapt, impunerea unui anumit rezultat, a unei cunoașteri deformate în ceea ce privește materia identității de gen. Or, potrivit art. 30 alin. (2) din Constituție, cenzura de orice fel este interzisă. Mai mult de atât, norma criticată, prin modul în care va fi aplicată, va avea ca rezultat interzicerea prin lege a unei teorii academice și echivalează cu prestabilirea rezultatului cercetării științifice în materia respectivă, cu scopul ca acesta să se încadreze în limitele legale stabilite”.
• Contravine prevederilor constituționale referitoare la respectarea principiului separației puterilor în stat:
  • ”stabilirea disciplinelor, domeniilor de studii, atât la nivel preuniversitar, cât și universitar, se circumscrie politicii naționale în domeniul învățământului preuniversitar, respectiv cadrului național al calificărilor, aceste atribuții aparținând exclusiv executivului, iar orice modificare a curriculumului se poate face numai în condițiile stabilite potrivit legii. Or, în cazul de față dedus analizei instanței constituționale, Parlamentul impune prin lege ce activități, care propagă anumite teorii sau opinii într-un anumit scop, se pot constitui în activități educative care să fie interzise în unitățile de învățământ și, în consecință, ce discipline se pot studia în mediul școlar sau academic. Așadar, studiile care implică asemenea teorii/opinii reprezintă o parte a curriculumului”.

Citește integral sesizarea transmisă de președinte Curții Constituționale