Ultima zi din viața lui Platon, descrisă în suluri de papirus carbonizate de Vezuviu și descifrate cu tehnologii de ultimă oră

Tehnologia imagistică a descifrat un manuscris scris despre ultimele ore de viață ale filosofului grec Platon, în care acesta critica abilitățile muzicale ale unei sclave, transmite The Times. Pergamentul îngropat sub metri de cenușă vulcanică când Muntele Vezuviu a erupt în urmă cu aproape 2.000 de ani dezvăluie detalii despre Platon, unul dintre părinții gândirii occidentale.

Filozoful grec, care a fost fondatorul primei universități, Academia, a murit la Atena în jurul anului 348 î.Hr., după ce a fost elevul lui Socrate și profesorul lui Aristotel.

Manuscrisul include o relatare necunoscută până acum despre modul în care una dintre cele mai influente figuri ale istoriei și-a petrecut ultima seară, descriind cum Platon a ascultat muzica cântată la flaut de o sclavă tracă. Acesta susține că nu a fost impresionat și i-a criticat simțul ritmului.

Potrivit profesorului Graziano Ranocchia de la Universitatea din Pisa, șeful echipei care a recuperat pergamentul, povestea sugerează că Platon a fost lucid din punct de vedere mental până la sfârșit. „Până în ultimul său ceas, el a fost capabil să exprime o judecată estetică”.

Descrierea face parte din Istoria Academiei de Philodemus, un poet și filozof care a trăit în secolul I î.Hr. „Este cea mai veche istorie a filosofiei grecești pe care o deținem”, a spus Ranocchia.

Manuscrisul fusese păstrat în Herculaneum. Clădirea, care a fost descoperită în 1750, se crede că a fost deținută de socrul lui Iulius Caesar. De atunci, generații de cercetători au căutat modalități de a citi conținutul bibliotecii sale. Deși este încă doar parțial excavată, s-a descoperit că „Vila Papirusurilor” conține sute de pergamente, multe dintre acestea fiind transformate de căldura vulcanului în ceea ce seamănă cu lingouri fragile de carbon negru.

Pergamentul Philodemus, care descrie viața lui Platon, a fost derulat cu mare grijă în secolul al XVIII-lea – un proces care a fost ulterior abandonat deoarece papirusul carbonizat sfârșea adesea prin a fi distrus complet.

Dar chiar și atunci când pergamentul a fost desfăcut, cea mai mare parte a scrisului era imposibil de distins. Ranocchia și colegii săi sunt primii oameni care au reușit să îl descifreze. Ei au folosit o serie de tehnici, inclusiv imagistica hiperspectrală în infraroșu cu unde scurte.