Ultimele negocieri înaintea summitului NATO de la Vilnius: România vrea mai multe trupe, Suedia negociază cu Turcia aderarea, Stoltenberg vrea 2% din PIB pentru alianță, Ucraina speră la progrese

Summitul NATO se va desfășura marți și miercuri la Vilnius, adică la 32 de km de granița lituaniană cu Belarus, sub auspiciul unor măsuri de securitate draconice. În ultima săptămână au avut loc negocieri intense între statele NATO pentru a influența deciziile care se vor lua în cadrul evenimentului. România își propune obținerea mai multor trupe NATO pe teritoriu, după ce la finalul lunii iunie și Lituania a cerut prezența trupelor germane. În paralel, Suedia, cu susținerea SUA, negociază intens cu Turcia pentru a obține o decizie de aderare în cadrul summmitului, iar Stoltenberg ar putea obține un acord pentru o contribuție de 2% din PIB, regulă pe care nu o respectă încă toate țările aliate. Ucraina, cu susținerea Turciei, speră, de asemenea, la progrese în privința obiectivului de aderare la NATO.

România vrea mai multe trupe NATO pe teritoriu

România va cere la NATO un sprijin mai puternic din partea aliaților pentru securizarea țării noastre în fața amenințării ruse, ceea ce implică și mai multe trupe pe teritoriu, potrivit concluziilor întâlnirii de joi a membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

”În cadrul CSAT, a fost subliniată importanța Summitului NATO de la Vilnius în privința luării unor decizii suplimentare privind descurajarea și apărarea pe Flancul Estic, de natură să marcheze o etapă importantă în ce privește adaptarea militară pe termen mediu și lung și care se referă la asigurarea forțelor, capabilităților, planurilor și structurilor necesare unei Apărări Înaintate eficiente, coerente și unitare pe întregul Flanc Estic”, se arată în comunicatul de presă.

Premierul Marcel Ciolacu ceruse marți, și la Berlin, mai multe trupe germane pe teritoriu, în cadrul unei conferințe comune cu cancelarul Olaf Scholz, dar a fost refuzat a doua zi de Ministerul german al Apărării.

Marcel Ciolacu a declarat că speră ca în România să fie plasate trupe germane. ”Cred că pe teritoriul României trebuie să existe trupe germane permanente”, a spus premierul Ciolacu. El a întărit ideea, adăugând că ”sper ca în curând să avem pe teritoriul României militari germani permanenți. Este evident că va fi un conflict de lungă durată (în Ucraina – n.red.). Miercuri, Ministerului german al Apărării a declarat că Germania consideră că „nu este obligată” să trimită o brigadă a Bundeswehr-ului în România, întrucât menţine o cooperare militară cu Lituania în cadrul NATO, în timp ce Franţa cooperează cu România.

Militarii germani merg în Lituania

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, anunțase în 26 iunie că Germania pregătește amplasarea permanentă a 4.000 de militari în Lituania pentru a securiza țara baltică în fața amenițării ruse. Cancelarul Olaf Scholz este cel care a schimbat radical strategia de securitate a Germaniei după invazia rusă în Ucraina și a permis, pentru prima oară după Al Doilea Război Mondial, ca militarii germani să staționeze permanent în străinătate.

”În primul rând, este clar că Lituania și România vor fi urmate în curând de Finlanda, Polonia, Estonia și Letonia, o provocare care din punct de vedere al cheltuielilor de apărare ale Berlinului se prezintă ca fiind incompatibilă cu austeritatea bugetară. Dintr-un aliat strategic al Rusiei, Germania, la un an și jumătate de la invadarea Ucrainei, se transformă într-un avanpost al NATO, cu prezență la granițele fostei URSS”, comentează publicația elenă Efimerida ton Syntakton.

Suedia vrea să adere la NATO în cadrul summitului de la Vilnius

Discuţiile privind aderarea Suediei la NATO, care este blocată în prezent de Turcia, au început joi la Bruxelles între miniştrii de externe ai celor două ţări, potrivit AFP. Cu toate acestea, mulţi diplomaţi NATO consideră improbabil ca preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan să-şi schimbe brusc poziţia în această chestiune.

Suedia a fost invitată să se alăture Alianţei din iunie 2022, dar candidatura sa, care trebuie ratificată de toate cele 31 de state membre, este blocată de Turcia. Miercuri, preşedintele american Joe Biden şi-a reînnoit pledoaria pentru o aderare „cât mai curând posibil” a Suediei, primindu-l la Casa Albă pe premierul Ulf Kristersson.

Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat miercuri după întrevederea avută cu preşedintele american Joe Biden că cei doi lideri au convenit că viitorul summit NATO de la Vilnius este un „moment firesc” pentru finalizarea procesului de aderare a ţării nordice la Alianţă, relatează Reuters.

”Aderarea Suediei la NATO se discută, fără îndoială, într-un context legat de SUA. Desigur, Turcia are așteptări din partea Suediei. Cele mai importante au legătură cu terorismul. Dar se pare că Suedia nu abordează cu destulă seriozitate acest aspect. Am putea spune că adevăratul partener de discuție sunt Statele Unite, care își doresc mult aderarea Suediei la NATO”, cometează publicația turcă Sabah.

Divergenţele se concentrează pe atitudinea Suediei faţă de mişcările de opoziţie kurde, precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care se află pe lista neagră a Ankarei ca grup „terorist”. Un turc de origine kurdă a fost condamnat joi în Suedia la patru ani şi jumătate de închisoare pentru „tentativă de finanţare teroristă” a PKK şi „şantaj”. Condamnarea este rezultatul unei înăspriri a legislaţiei antiteroriste suedeze care a intrat în vigoare în iulie 2022, facilitând urmărirea penală în materie de finanţare a terorismului. Este pentru prima dată când noua lege, folosită deja în cazuri legate de organizaţia jihadistă Stat Islamic, este aplicată unui simpatizant al PKK.

Ministrul suedez de externe, Tobias Billström, nu vede o relație între condamnare și presiunile Turciei, dar spune că este încrezător că a satisfăcut toate cererile Ankarei, scrie Euronews. ”Nu vreau să intru în detalii, a fost o întâlnire cu ușile închise și nu vrem să interferăm în discuțiile în curs. Dar aș dori să reiterez că, din punctul nostru de vedere, credem că am respectat toate angajamentele. Acum lucrăm pentru întâlnirea de la începutul Summitului de la Vilnius”, citat de Euronews.

Odată ce s-a ajuns la un acord politic, va reveni Parlamentului turc să ratifice oficial aderarea Suediei la NATO: un pas necesar și în Ungaria, în condițiile în care este necesară unanimitatea țărilor care alcătuiesc Alianța, pentru aderarea fiecărui nou membru. Dar în acest caz nu va exista rezistență, conform asigurărilor Guvernului de la Budapesta.

Ucraina: ”Ne aşteptăm la o invitaţie şi la un parcurs clare şi fără echivoc de a ne alătura NATO”

Cu puţine zile înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare de la Vilnius, Ucraina continuă să insiste asupra unui angajament fără echivoc din partea liderilor alianţei că ţara va fi primită în organizaţie, transmite duminică agenția DPA.

„La summitul de la Vilnius, ne aşteptăm la o invitaţie şi la un parcurs clare şi fără echivoc de a ne alătura NATO”, a declarat ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeiev, pentru agenţia DPA. Makeiev a adăugat că, deşi aderarea nu va avea loc peste noapte, se aşteaptă ca NATO să nu mai permită atitudini ambigue.

Ucraina ”merită” intrarea în NATO, a declarat și președintele turc Recepp Tayyip Erdogan vineri la o conferință de presă cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, la Istanbul. Rusia și Ucraina ”ar trebui să revină la negocierile de pace”, a spus președintele turc, citat de publicația italiană ANSA.

Indecizia NATO cu privire la admiterea Suediei și Ucrainei este o ”amenințare” la adresa securității globale, a avertizat liderul ucrainean din Slovacia, care dorește de la Vilnius ”nu doar promisiuni, ci termene limită precise” cu privire la includerea Kievului printre membrii NATO. Dar, deocamdată, nu există deschideri din partea Alianței: la Vilnius ”mă aștept ca liderii să reitereze că Kievul va intra în NATO”, asigură secretarul general, Jens Stoltenberg, care promite că de la summit va ieși la iveală ”o țară și mai puternică, cu asistență militară pe mai mulți ani”, iar ”legăturile noastre politice vor crește odată cu lansarea Consiliului NATO-Ucraina”.

Washingtonul a reiterat, apoi, că Kievul nu va intra în NATO ca urmare a viitorului summit, care în orice caz va fi un pas important în drumul Ucrainei către Alianță, a declarat consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan.

2% din PIB pentru NATO

Aliații din NATO au ajuns la un acord privind creșterea țintei de cheltuieli militare a alianței la „minim 2%” din PIB, au declarat pentru Reuters doi diplomați în seara de vineri. Cei 31 de membri au convenit asupra „unui angajament persistent de a investi minim 2%” din PIB în armată, au declarat diplomații sub condiția anonimatului, fapt care confirmă o știre publicată anterior de agenția germană de știri DPA.

Acordul privind noua țintă de cheltuieli era una dintre principalele probleme care așteptau rezolvare înainte de reuniunea NATO care va avea loc marți și miercuri la Vilnius. Secretarul general NATO Jens Stoltenberg voia să transforme actuala țintă opțională de 2% într-un minim obligatoriu.

Chiar și acum, în 2023, vechea țintă va fi atinsă abia de 11 din cei 31 de membri, conform estimărilor NATO. Ținta a fost asumată în 2014, când statele NATO au convenit să-și mărească [de fapt, să încerce să-și mărească – n.trad.] cheltuielile militare la 2% din PIB în decurs de un deceniu. Cei 11 aliați în cauză sunt SUA, Regatul Unit, Polonia, Grecia, Estonia, Lituania, Finlanda, România, Ungaria, Letonia și Slovacia. Codașele sunt Canada, Slovenia, Turcia, Spania, Belgia și Luxembourg, cu cheltuieli militare sub 1,4% din PIB.

Măsuri de securitate fără precedent, la 32 de km de Belarus

NATO a transformat Vilnius într-o fortăreaţă apărată cu armament avansat pentru a-i proteja pe preşedintele american Joe Biden şi pe ceilalţi lideri ai alianţei care se vor întâlni săptămâna viitoare la doar 32 km de gardul de frontieră al Lituaniei, acoperit cu sârmă ghimpată, cu aliatul Rusiei, Belarusul, relatează Reuters.

Şaisprezece aliaţi NATO au trimis în total 1.000 de soldaţi pentru a proteja summitul din 11-12 iulie, care va avea loc la doar 151 km de Rusia. Mulţi dintre ei furnizează, de asemenea, sisteme avansate de apărare antiaeriană de care statele baltice nu dispun.

„Ar fi mai mult decât iresponsabil ca cerul nostru să rămână neprotejat în timp ce Biden şi liderii a 40 de ţări sosesc aici”, a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda.

Ţările baltice – Lituania, Estonia şi Letonia -, aflate cândva sub dominaţia Moscovei, dar care fac parte atât din NATO, cât şi din Uniunea Europeană din 2004, cheltuiesc toate peste 2% din PIB pentru apărare, o proporţie mai mare decât majoritatea celorlalţi aliaţi din NATO. Dar pentru regiunea cu o populaţie totală de aproximativ 6 milioane de locuitori, această sumă nu este suficientă pentru a susţine armate mari, pentru a investi în propriile avioane de luptă sau în apărare aeriană avansată.