Ultimele școli moldovenești din regiunea Odesa și-au redenumit limba maternă în limba română: acest lucru deschide o serie de oportunități pentru elevi

Cele trei școli au redenumit limba de instruire, alături de ucraineană, în română. Acest lucru a fost anunțat de Ministerul Educației și Științei din Ucraina, citat de ziarul Dumska.

Astfel, sintagma „limba moldovenească” nu mai este folosită în niciuna dintre cele 16 școli moldovenești din regiune. În alte localități în care moldovenii trăiesc compact, ea a dispărut și mai devreme.

Pentru a face această tranziție, școlile au fost nevoite să-și schimbe statutul și denumirile programelor educaționale.

Conform ultimului recensământ efectuat în 2001, în regiunea Odesa trăiesc 123.800 de moldoveni și 724 de români. În 16 școli, până de curând procesul educațional se desfășura integral sau parțial în limba indicată în documente ca fiind moldovenească.

Lingviștii și politicienii dispută dacă moldoveneasca este o limbă separată sau un dialect al limbii române, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Declarația de independență a Republicii Moldova din 1991 a proclamat limba română ca limbă de stat. Între timp, Constituția Republicii Moldova, adoptată în 1994, a declarat ca atare limba moldovenească, care funcționează pe baza alfabetului latin (în perioada țaristă și sovietică se folosea alfabetul chirilic).

La 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a Republicii a decis că, din punct de vedere juridic, declarația de independență și constituția constituie un tot unitar, iar în caz de discrepanțe, prima are forță juridică supremă. Astfel, limba de stat a Republicii Moldova este tocmai limba română. Cu toate acestea, parlamentul nu a modificat niciodată constituția și aceasta menționează în continuare limba moldovenească.

Unii moldoveni ucraineni împărtășesc poziția Curții Constituționale a Republicii Moldova, iar unele organizații chiar au dat în judecată Ministerul ucrainean al Educației, cerând modificarea programelor școlare relevante pentru școlile naționale și redenumirea limbii de predare. Fără acest lucru, au spus ei, absolvenții ar avea probleme, de exemplu, la intrarea în universitățile din România: ar trebui să obțină certificate suplimentare de cunoaștere a limbii române.

Nu toată lumea este de acord cu ei. Astfel, Asociația național-culturală moldovenească panucraineană înregistrată la Odesa (președinte Anatolie Fetescu) apără originalitatea limbii moldovenești și cere păstrarea ei în școlile din regiune.

Oricum ar fi, „românizarea” școlilor moldovenești deschide oportunități suplimentare pentru elevii lor – în afară de intrarea în universitățile românești. Întrucât limba română este una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, conform legii recent adoptate privind luarea în considerare a expertizei Consiliului Europei și a organismelor sale cu privire la drepturile minorităților (comunităților) naționale în anumite domenii, membrii acestor minorități care au început studiile înainte de 1 septembrie 2018 au dreptul de a finaliza învățământul secundar complet în limba maternă, dacă aceasta este una dintre limbile UE.

Legea definește lista de materii pe care membrii minorităților naționale sunt obligați să le studieze în limba de stat. Pe lângă ucraineana propriu-zisă și literatura ucraineană, acestea sunt istoria Ucrainei și apărarea Ucrainei.

Instituțiile ucrainene de învățământ superior din sectorul privat au dreptul de a alege în mod liber limba de predare, care este o limbă oficială a Uniunii Europene, asigurându-se în același timp că persoanele care studiază în astfel de instituții studiază limba de stat ca disciplină academică separată.