Ultimul obstacol privind recuperarea casei din Sibiu și a banilor din chirie de la familia Iohannis: Un litigiu din 2016 nu a primit nici măcar termen la Înalta Curte, după 8 luni / Instanța supremă a secretizat dosarul

Un litigiu din 2016 privind moștenirea unui imobil din Sibiu, care a aparținut soției președintelui Iohannis, nu a primit nici măcar termen la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), deși recursul a fost înregistrat în septembrie anul trecut, potrivit portalului instanței supreme. E vorba de litigiul privind moștenirea unei case din Sibiu, de pe strada Gheorghe Magheru 35.

ANAF explică într-un răspuns pentru G4Media.ro că, din cauza litigiilor privind moștenirea, nu poate recupera un alt imobil care a aparținut președintelui, spațiul comercial din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu 29. Și nici cei 260.000 de euro obținuți din chirie de familia prezidențială. Practic, statul român pierde de două ori, cu fiecare zi în care recuperarea este tergiversată: spațiul comercial stă nefolosit din 2016 și nici nu poate recupera banii de la familia Iohannis.

În plus, instanța supremă a secretizat dosarul de care depinde recuperarea de către ANAF.

Informația pe larg

”Cauza se află în procedură de filtru. Primul termen de judecată urmează a fi alocat ulterior”, se arată pe site-ul ÎCCJ.

Litigiul a fost deschis de Rodica Baștea, o prietenă din Miami, Florida, a familiei Iohannis. Ea solicită anularea unui certificat din 2008 prin care statul român a fost declarat moștenitorul legal al imobilului din Gheorghe Magheru 35. Între 1999 și 2008, casa a aparținut lui Ioan Baștea, soțul femeii, decedat între timp, Georgetei Lăzurcă, soacra președintelui, și lui Carmen Iohannis, soția acestuia.

Până acum, Rodica Baștea a pierdut pe linie, la Tribunalul Hunedoara și Curtea de Apel Alba. Este reprezentată de casa de avocatură Mușat și Asociații.

Potrivit ANAF, acest litigiu de moștenire blochează recuperarea de către stat a altui imobil pierdut în instanță de familia Iohannis, în noiembrie 2015. E vorba de spațiul comercial din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu 29 (artera pietonală cu terase care duce spre Piața Mare). Din pricina litigiilor, succesiunea a fost suspendată de către notarul public din Avrig.

<< În situația în care cauza din Dosarul nr. 939/85/2016 (privind casa din Gheorghe Magheru 35 – n.r.) va fi soluționată definitiv, prin respingerea acțiunii privind anularea certificatului de moștenitor legal emis pe numele Statului Român, se va putea uza de prevederile art. 109 alin. (4) din Legea nr. 36/1995 conform căruia „La cererea părților, notarul public va putea repune pe rol dosarul succesoral oricând, dacă se constată încetarea cauzelor care au determinat suspendarea lui” >>, arată ANAF, Administrația Finanțelor Publice Sibiu, într-un răspuns pentru G4Media.ro din data de 25 aprilie 2024.

Spațiul comercial din Bălcescu 29 a aparținut familiei prezidențiale în perioada 1999 – 2016 și i-a adus venituri de peste 260.000 de euro din chiria către Raiffeisen Bank. Cu acești bani – a punctat riseproject.ro – președintele a cumpărat alte 3 case, ”căsuțe” cum le-a numit într-un interviu, care, de asemenea, îi aduc venituri din chirii.

În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a decis că imobilul a fost deținut nelegal de soții Iohannis, iar în aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei a fost radiat din cartea funciară.

De atunci și până în prezent, statul român nu a putut să își înscrie dreptul de proprietate asupra imobilului din pricina disputelor privind moștenirea, care nu se mai termină. Statul, prin ANAF, nu poate să obțină certificatul de moștenitor al imobilului din Bălcescu 29, așa cum a obținut deja pentru imobilul din Magheru 35, act contestat în instanță de prietena familiei Iohannis. Între timp, spațiul comercial stă nefolosit.

Potrivit ANAF, abia după ce își înscrie dreptul de proprietate asupra spațiului comercial, statul român poate cere soților Iohannis returnarea chiriei încasate în perioada 1999 – 2016, în care a deținut nelegal imobilul.

”Recuperarea sumelor reprezentând venituri din cedarea folosinței bunurilor se poate face numai de către proprietarul recunoscut de lege; Prin decizia Curții de Apel Brașov, statul nu a devenit proprietar, respectiva decizie nefiind translativă de proprietate prin ea însăși (…), chiar în cazul în care statul culege o moștenire vacantă, titlul de proprietate al statului este certificatul de moștenitor sau hotărârea judecătorească. Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu a efectuat toate demersurile legale, însă nu deține titluri definitive în temeiul cărora să procedeze la intabularea dreptului de proprietate al statului asupra imobilului”, a arătat ANAF în răspunsul pentru G4Media.ro.

Vezi răspunsul ANAF pentru G4Media.ro în întregime aici.

Ce legătură este între imobilele din Gheorghe Magheru 35 și Nicolae Bălcescu 29

Potrivit istoricului moștenirii reconstituit de riseproject.ro și Centrul de Investigații Media (CIM), ambele imobile au aparținut soților Eliseu și Maria Ghenea (fostă Baștea). Imobilele au fost naționalizate în anii ’60 de regimul comunist.

După Revoluție, în anii ’90, apare un prezumtiv moștenitor, Ioan Baștea, un strănepot al Mariei Ghenea (fostă Baștea). În 1999, acesta obține o hotărâre judecătorească prin care se revocă naționalizarea dispusă de statul comunist în anii ’60.

„La 1 iunie 1999, soții Iohannis merg la notarul Radu Gabriel Bucșă. Klaus Iohannis, pe atunci inspector la Inspectoratul școlar Sibiu, avea în buzunar o procură de reprezentare a lui Ioan Baștea”, notează jurnaliștii riseproject.ro într-o investigație de presă din 2015.

Prin succesiunea perfectată de notar, Ioan Baștea devine proprietarul imobilului din Nicolae Bălcescu 29, iar același Ioan Baștea, de data asta împreună cu Georgeta Lăzurcă și fiica acesteia, Carmen Iohannis, soția actualului președinte, devin proprietari ai imobilului din Gheorghe Magheru 35.

În aceeaşi zi, Ioan Baștea vinde, cu doar 3.200 de dolari, jumătate din imobilul din Nicolae Bălcescu către soții Klaus și Carmen Iohannis.

„Așa ajunge familia Iohannis proprietar pe jumătate din spațiul comercial care, în următorii 17 ani, i-a adus aproape 1,3 milioane de lei, în jur de 260.000 de euro, la cursul actual”, scriau jurnaliștii de la riseproject.ro.

Ce s-a întâmplat cu cele două case

Ambele au făcut și continuă să facă obiectul unor litigii în instanțe. În cele din urmă, în 2008, statul român a reușit să obțină certificatul de moștenitor pentru imobilul din Magheru 35. Este documentul a cărui anulare o solicită acum Rodica Baștea, la Înalta Curte.

Imobilul din Bălcescu 29 a fost pierdut în instanță de familia Iohannis în 2015. În 2016, titlul lor de proprietate a fost radiat din cartea funciară. Potrivit ANAF, Statul nu își poate înscrie însă dreptul de proprietate din pricina litigiilor privind moștenirea care nu se mai termină.

De ce au pierdut în instanță soții Iohannis și Rodica Baștea

Litigiul privind spațiul comercial din Bălcescu 29

Pe 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a anulat certificatul de moștenitor emis pe 1 iunie 1999 de notarul sibian Radu Gabriel Bucșă pe numele lui Ioan Baștea.

Instanța a decis că familia Iohannis nu a fost cumpărător de bună-credință și a anulat contractul de vânzare-cumpărare din aceeaşi zi, 1 iunie 1999, prin care familia Iohannis a achiziţionat de la Ioan Baştea, cu doar 3.200 de dolari, jumătate din imobilul din strada Nicolae Bălcescu 29. Instanța a dispus și radierea familiei Iohannis din cartea funciară a imobilului.

“Certificatul de moştenitor s-a emis cu încălcarea competenţei teritoriale absolute şi nu s-a bazat pe o relaţie de rudenie între ultimii doi defuncţi, Ghenea Eliseu (Ghenea Ilisie) şi Baştea Nicolae (tatăl lui Ioan Baștea – n.r.), fiind încălcate normele legale imperative care reglementează devoluţiunea succesorală” – a arătat Curtea de Apel Braşov în motivare.

Instanţa a constatat, în principiu, două chestiuni. Prima este că notarul sibian nu avea competenţă teritorială să dezbată succesiunea unui defunct care a decedat în judeţul Brașov, nu în Sibiu. E vorba de Nicolae Baştea, tatăl lui Ioan Baştea, prietenul familiei Iohannis.

Cea de-a doua este că Nicolae Baştea nu a fost nepotul lui Eliseu Ghenea, proprietarul casei din centrul Sibiului până la naţionalizarea din 1964, ci nepotul soţiei acestuia, Maria Ghenea (născută Baştea). Deci afin, nu rudă directă.

În plus, femeia a decedat prima, în 1962, iar cota ei de moştenire a revenit soţului. Eliseu Ghenea a decedat în 1969 şi a fost moştenit de sora lui, Paraschiva Micu. Aceasta a decedat în 1975, fără urmaşi, astfel că toate bunurile ei ar fi intrat în proprietatea statului (imobilul era deja naționalizat din ’64).

”Este foarte importantă ordinea deceselor”, a explicat un jurist pentru CIM. ”Dacă ar fi decedat întâi bărbatul, Eliseu Ghenea, ar fi fost moștenit de soție, de Maria Ghenea. Apoi ea, în absența altor rude, ar fi fost moștenită doar de nepot, de Nicolae Baștea. Însă a decedat întâi femeia, ea a fost moștenită de bărbat, apoi, după decesul soțului, întreaga avere a fost moștenită de sora acestuia. Prin urmare, nepotul femeii nu ar fi putut revendica întreg imobilul, ci cel mult o optime. Este aici o discuție legată de cota pe care ar fi putut-o revendica nepotul după mătușă”, a explicat juristul.

Instanţa a explicat și de ce familia Iohannis nu a fost cumpărător de bună-credinţă. Soții Iohannis au cumpărat spațiul comercial din Bălcescu 29, deși imobilul a fost dobândit prin acte considerate false de către instanțe. Ioan Baștea ar fi susținut că este strănepotul lui Eliseu Ghenea, pe când era doar strănepotul soției acestuia.

Dosarul penal al soției președintelui

De altfel, soția președintelui, Carmen Iohannis, și notarul Radu Gabriel Bucșă, care i-a emis certificatul de moștenitor lui Ioan Baștea, au fost vizați de o anchetă penală a Parchetului General. Dosarul a fost clasat în februarie 2020 pe când parchetul era condus de procurorul general interimar Bogdan Licu, acum judecător CCR (propus de PSD).

Litigiile deschise de Rodica Baștea

Rodica Baștea a deschis două litigii în 2016: o petiție în ereditate și o cerere de anulare a certificatului de moștenitor pentru imobilul din Magheru 35.

Procesul privind anularea certificatului de moștenitor, cel aflat acum pe rolul ÎCCJ, a fost suspendat în 2019 până în 2021 când a fost soluționată petiția în ereditate.

De ce a pierdut Rodica Baștea litigiul privind petiția în ereditate

Instanțele au reproșat faptul că Nicolae Baștea, nepotul Mariei Ghenea, nu a revendicat moștenirea imediat după moartea mătușii sale, în 1962. Însă omul se afla în pușcărie politică în acel moment.

”Se poate prezuma în mod rezonabil că defunctul Baștea Nicolae nu și-a putut exercita dreptul de opțiune succesorală în perioada detenției, cu atât mai mult cu cât, potrivit susținerilor reclamantei (Rodica Baștea – n.r.), necontestate de celelalte părți, acesta a fost condamnat pe motive politice, iar în 1964, când a fost liberat, cele două imobile erau naționalizate în baza Decretului nr. 50/1952”, se arată în motivarea Curții de Apel Alba consultate de CIM.

Totuși, instanța nu a putut trece peste faptul că Ioan, fiul lui Nicolae Baștea, ”nu a formulat nicio cerere de restituire a imobilelor în litigiu, în temeiul Legii nr. 112/1995, care să valoreze acceptarea moștenirii după Ghenea Maria”.

”Moștenitorii sunt socotiți de drept acceptanții succesiunii de la data depunerii cererii (…) de restituire în natură, formulată în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii (112/1995 – n.r.). Reclamanta (Rodica Baștea – n.r.) nu a făcut dovada că autorul său, defunctul Baștea Ioan, ar fi formulat o astfel de cerere în calitate de moștenitor al lui Baștea Nicolae, succesor legal al defunctei Ghenea Maria. Ca urmare, nu sunt incidente prevederile art (…) din Legea nr. 112/1995 privind repunerea autorilor reclamantei în termenul de acceptare a succesiunii după defuncta Ghenea Maria”, au conchis judecătorii CA Alba.

Ce urmează

După respingerea definitivă a petiției în ereditate în iunie 2021, instanțele au reluat litigiul privind anularea certificatului de moștenitor emis pe numele statului pentru imobilul din Magheru 35. Rodica Baștea a pierdut la Tribunalul Hunedoara și la CA Alba. Din septembrie anul trecut, procesul – de care depinde recuperarea celuilalt imobil din Bălcescu 29 și a chiriei încasate de familia Iohannis – nu a primit nici măcar termen de judecată și se află în procedura de flitru.

Cine sunt judecătorii din complet

Potrivit unor surse judiciare, dosarul se află la completul filtru nr. 9. Potrivit portalului ÎCCJ, acest complet este alcătuit din judecătoarele Mariana Hortolomei, Ileana Ruxandra Tirică și Diana Burgazli Florea.

Toate cele 3 judecătoare provin de la Curtea de Apel București și au ajuns la Înalta Curte în urma unei selecții organizate de CSM în 2022.

Mariana Hortolomei este soția judecătorului CAB, Victor Hortolomei. În vara lui 2018, judecătorul Victor Hortolomei a suspendat regulamentul Inspecției Judiciare astfel încât nu s-a mai putut organiza un concurs. Consecința a fost că la conducerea IJ a rămas interimar judecătorul Lucian Netejoru, unul dintre personajele controversate de pe vremea lui Dragnea în perioada căruia magistrații incomozi au fost vânați pe capete.

Judecătoarea Ileana Ruxandra Tirică (fostă Dănăilă) a fost vicepreședinte CAB și locțiitoare a purtătorului de cuvânt, judecătorul Daniel Grădinaru, pe când șefa CAB era Lia Savonea. Împreună cu judecătoarea Luminița Criștiu-Ninu (o altă apropiată a Liei Savonea, fostă la rândul ei șefă CAB și acum judecătoare la ÎCCJ), judecătoarea Tirică i-a dat dreptate fostului procuror Mihai Betelie (condamnat pentru corupție) într-un proces cu ANI.

Instanța a secretizat dosarul privind moștenirea ajunsă la familia Iohannis

G4Media.ro a solicitat în baza legii 544/2001 studierea dosarului cu nr. 939/85/2016 de pe rolul ÎCCJ privind anularea certificatului de moștenitor emis pe numele statului pentru imobilul din Sibiu, Magheru 35.

Președintele completului, judecătoarea Ileana Ruxandra Tirică, a respins solicitarea G4Media.ro, susținând faptul că dosarul nu ar conține informații de interes public.

Vezi răspunsul ÎCCJ aici.

Context. Instanța supremă este condusă de judecătoarea Corina Corbu. În perioada 2014 – 2018 în care a fost judecată pentru favorizarea unor colege acuzate de corupție, judecătoarea Corbu a fost suspendată din magistratură și a lucrat în calitate de consilier la societatea Mușat și Asociații Tax SRL. Este vorba de o subsidiară a casei de avocatură care l-a reprezentat pe actualul şef de stat Klaus Iohannis în procesul de incompatibilitate de la ICCJ, deschis de Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

În iulie 2018, judecătoarea Corbu a fost numită de președintele Klaus Iohannis la șefia Secției Contencios a ÎCCJ. Pe atunci, șeful statului făcea numirile magistraților de rang înalt. Apoi, în 2019, Corina Corbu a fost numită la șefia ÎCCJ de Secția pentru judecători a CSM.