Un an de la dezastrul feroviar de la Tempe, din centrul Greciei: vinovații nu au fost trași la răspundere și situația căilor ferate rămâne precară

„Un an mai târziu, tragedia de la Tempe [continuă să] doară și să înfurie societatea. Durerea rămâne nestingherită, iar întrebările rămân fără răspuns. Gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor, către răniți și către pasagerii care au îndurat oroarea acelei nopți”, a declarat președinta Greciei, Katerina Sakellaropoulou, într-un comunicat citat de ekathimerini.

„Cuvintele nu pot vindeca rana. Este responsabilitatea statului să aloce răspunderea și să se asigure că națiunea noastră nu mai suferă niciodată o astfel de lovitură pentru siguranța și încrederea cetățenilor săi”, se mai spune în comunicatul prezidențial.

Serviciile feroviare vor fi oprite, iar navele vor rămâne andocate în porturile din apropierea capitalei Atena miercuri, în timp ce muncitorii vor ieși de la locul de muncă pentru a marca un an de la cel mai grav accident feroviar din istoria Greciei, relatează Reuters.

Un tren de pasageri de la Atena către orașul Salonic din nordul țării s-a ciocnit frontal cu un tren de marfă la 28 februarie 2023, ucigând 57 de persoane și stârnind proteste în masă față de ceea ce mulți au considerat a fi rezultatul a zeci de ani de neglijare a sectorului feroviar.

Protestatarii, de la lucrători feroviari și funcționari publici la navigatori și profesori, se vor alătura unei greve de 24 de ore a celui mai mare sindicat din sectorul public din Grecia, ADEDY, care reprezintă aproximativ o jumătate de milion de lucrători. „După un an, ne întoarcem în stradă pentru a striga cu voce tare că nu vom uita”, a declarat ADEDY într-o declarație. „Vom continua să luptăm pentru ca cei responsabili să fie trași la răspundere”.

Un șef de gară a fost arestat la câteva ore după accident, iar un judecător grec investighează cazul. Un proces va începe probabil în luna iunie, a declarat guvernul.

Dar mulți supraviețuitori și rude ale victimelor spun că politicienii, care sunt protejați de urmărirea penală în conformitate cu legislația greacă, ar trebui să își asume, de asemenea, responsabilitatea pentru deficiențele sistemului de siguranță.

„Trenurile își vor relua operațiunile cu siguranță la nivelul maxim posibil”, a declarat premierul Kyriakos Mitsotakis la câteva săptămâni după accident.

Totuși, la un an de atunci, experții în accidente și oficialii feroviari spun că nu s-au făcut prea multe pentru a îmbunătăți semnificativ siguranța trenurilor, în ciuda dovezilor tot mai multe că deficiențele sistemului au contribuit la producerea accidentului.

Sistemele de control de la distanță și de comunicare a trenurilor, obligatorii conform legislației Uniunii Europene, încă nu funcționează, au declarat oficialii pentru Reuters. Numărul personalului feroviar de la principalul operator feroviar a scăzut de la accident, iar cei rămași așteaptă o nouă instruire. Lipsa unei reforme a managementului feroviar fragmentat al Greciei a încetinit progresul, au spus aceștia.

Situația îi îngrijorează pe experți, care spun că rețeaua feroviară a Greciei este predispusă la viitoare accidente dacă nu se îmbunătățește siguranța.

Ministerul grec al Transporturilor a declarat pentru Reuters că implementează un plan cuprinzător de modernizare a căii ferate și că s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește îmbunătățirea siguranței feroviare, în ciuda pagubelor importante provocate de inundațiile din septembrie.

Panagiotis Terezakis, șeful Organizației Elene a Căilor Ferate (OSE), care operează rețeaua feroviară, spune că aceasta este sigură. OSE a instalat 300 de camere cu infraroșu în tuneluri de la accident și a făcut progrese în ceea ce privește instalarea sistemelor de siguranță. El a recunoscut, totuși, că mai sunt multe de făcut.

OSE are 640 de angajați, potrivit sindicatelor, mai puțini decât în 2023 și la jumătate față de numărul din 2013. Plănuiește să angajeze 90 de persoane luna viitoare și până la 500 în curând, a declarat Terezakis, adăugând că OSE angajează 0,4 lucrători pe km de cale ferată, aproape jumătate din media UE.

„Acesta este un sistem feroviar care, în ultimii 15 ani, a fost în declin. Nu îl poți resuscita într-un an”, a declarat el pentru Reuters, adăugând că birocrația rămâne un mare obstacol. „Am o diplomă în inginerie. Nu sunt Dumnezeu”.

Lucrătorii critică, de asemenea, ceea ce ei spun că sunt creșteri salariale insuficiente, primele după 14 ani în sectorul public. Ei spun că majorările nu au fost suficiente pentru a compensa impactul creșterii costurilor de trai. Lucrătorii doresc în schimb o creștere generalizată de 10% și mai multe angajări.

Grecia se recuperează după o criză a datoriilor care durează de 10 ani și după trei planuri internaționale de salvare, pe care le-a obținut în schimbul reducerii salariilor și al eliminării primelor de vacanță în sectorul public.

Guvernul conservator al premierului Mitsotakis a majorat salariul minim lunar cu 20%, până la 780 de euro, de când a preluat mandatul în 2019 și a promis că îl va majora și mai mult pentru a ajunge la 950 de euro până în 2027.

Cu toate acestea, salariile lunare din Grecia rămân în continuare în urma unei medii a Uniunii Europene.