Un bucătar celebru din China promite să nu mai gătească niciodată orez prăjit cu ouă, după reacția puternică a naționaliștilor / Care ar fi legătură dintre acest preparat și moartea fiului cel mare al lui Mao Zedong

Ușor, gustos și simplu de preparat, orezul prăjit cu ouă este de mult timp un fel de mâncare îndrăgit în China și unul dintre cele mai ușor de recunoscut simboluri ale bucătăriei chinezești din întreaga lume. Însă, în ultimii ani, popularul preparat a devenit un subiect extrem de sensibil în mediul online pentru naționaliștii din China, în special în lunile octombrie și noiembrie, relatează CNN.

În această săptămână, emoțiile au devenit atât de puternice, încât unul dintre cei mai faimoși bucătari din țară a fost nevoit să își ceară scuze – pentru că a realizat un videoclip despre cum se prepară acest fel de mâncare.

„În calitate de bucătar, nu voi mai face niciodată orez prăjit cu ouă”, a promis luni, într-un mesaj video, Wang Gang, un bucătar celebru cu peste 10 milioane de fani online.

„Scuzele solemne” ale lui Wang au încercat să domolească un torent de critici cu privire la videoclipul care a fost postat pe site-ul chinez de socializare Weibo pe 27 noiembrie.

Naționaliștii furioși l-au acuzat pe Wang că a folosit videoclipul pentru a ironiza moartea fiului cel mare al lui Mao Zedong, Mao Anying, care a fost ucis într-un atac aerian american în timpul Războiului din Coreea, la 25 noiembrie 1950.

Videoclipul lui Wang se referea doar la prepararea orezului prăjit cu ouă, dar pentru unii naționaliști chinezi, orice mențiune a acestui fel de mâncare în preajma aniversării morții sau a zilei de naștere a lui Mao Anying, la 24 octombrie, reprezintă un act deliberat de insultă și batjocură.

Cu toate acestea, atacând mențiunile despre orezul cu ouă prăjite de către bucătari celebri și alți influenceri online, internauții naționaliști au promovat fără să vrea chiar zvonul pe care guvernul lor încearcă să îl înăbușe.

Potrivit controversatei relatări, Mao Anying, ofițer în Armata Populară de Eliberare, nu a respectat ordinul de a se adăposti în timpul raidului aerian. În schimb, tânărul înfometat a încălzit o plită pentru a face orez prăjit cu ouă, ceea ce a ridicat fum în aer și a dezvăluit poziția sa avioanelor inamice.

Această versiune a evenimentelor a fost menționată în memoriile lui Yang Di, un ofițer militar care a lucrat alături de tânărul Mao la cartierul general al comandantului. Însă autoritățile chineze au respins-o în mod repetat ca fiind un zvon.

Sub conducerea lui Xi Jinping, guvernul chinez a luat măsuri drastice împotriva vocilor care critică eroii naționali sau pun la îndoială povestea oficială despre aceștia. În 2018, țara a adoptat o lege care interzice defăimarea „eroilor și martirilor” naționali, o infracțiune care se pedepsește cu până la trei ani de închisoare.

În luna mai a anului trecut, fostul jurnalist de investigație Luo Changping a fost condamnat la șapte luni de închisoare pentru „insultarea martirilor” care au murit înghețați în timpul unei bătălii din Războiul din Coreea. El folosise un joc de cuvinte pe rețelele de socializare pentru a sugera că soldații chinezi portretizați într-un film de mare succes despre război erau proști.

La cea de-a 70-a aniversare a morții lui Mao Anying, în 2020, Academia Chineză de Istorie – un think tank oficial lansat de Xi pentru a contracara opiniile „incorecte” despre istoria Partidului Comunist – a numit povestea cu orezul prăjit cu ouă drept „cel mai vicios zvon”.

„Acești răspânditori de zvonuri l-au legat pe Mao Anying de orezul prăjit cu ouă, eclipsând imaginea eroică a sacrificiului curajos al lui Mao Anying”, a declarat academia într-o postare pe site-ul de socializare Weibo. „Spunem într-o singură propoziție – inimile lor sunt rele”.

Aceasta a discreditat memoriile lui Yang ca fiind „pline de defecte și nu pot rezista deloc la verificare”. Citând alte relatări ale martorilor oculari și telegrame declasificate, postarea a concluzionat că Mao Anying a fost ucis deoarece forțele inamice au detectat undele radio de la telegrafele aglomerate care intrau și ieșeau din cartierul general în zilele premergătoare raidului aerian.

În ciuda dezmințirilor oficiale, povestea controversată a orezului prăjit cu ouă a persistat. În unele colțuri ale internetului chinezesc, ziua de 25 noiembrie este sărbătorită ca „Festivalul orezului prăjit cu ouă” sau „Ziua Recunoștinței chinezești” – un semn de întrebare la credința că, dacă tânărul Mao ar fi supraviețuit războiului, ar fi putut moșteni puterea de la tatăl său și ar fi transformat China într-o dictatură ereditară precum cea din Coreea de Nord.

În 2021, un utilizator Weibo din orașul Nanchang, din sudul țării, a fost reținut de poliție timp de 10 zile pentru că a comentat într-o postare că „cea mai mare realizare a Războiului din Coreea este orezul prăjit în ouă”.

„Mulțumesc orez prăjit cu ouă. Fără el, am fi la fel ca (Coreea de Nord) acum”, scria în postare.

„Cea mai mare greșeală a mea”

Videoclipul lui Wang cu orezul prăjit cu ouă, postat la două zile după aniversarea morții tânărului Mao, a fost considerat deosebit de grav, deoarece nu a fost nici pe departe prima sa „transgresiune” – cel puțin în ochii naționaliștilor chinezi.

În 2018, Wang a postat pe 22 octombrie un videoclip de prezentare a rețetei sale de orez prăjit cu ouă făcut în casă. Două zile mai târziu, de ziua de naștere a lui Mao Anying, ziarul People’s Daily, portavocea Partidului Comunist, a distribuit videoclipul lui Wang. Mișcarea a ridicat semne de întrebare și a atras acuzații că până și ziarul emblematic al partidului a fost corupt.

În 2020, Wang a postat pe 24 octombrie un videoclip cu el însuși pregătind orez prăjit Yangzhou – o versiune de lux care conține șuncă, creveți, mazăre și morcovi, pe lângă ouă – care a stârnit o revoltă naționalistă. Wang a răspuns prin prezentarea rapidă de scuze.

„Am aflat despre această situație abia după ce am postat videoclipul astăzi și am văzut comentariile tuturor”, a scris el în comentariile de sub videoclip. „Nu fac decât să împărtășesc mâncarea delicioasă și nu am alte motive.”

După ultimele reacții negative de luni, Wang a explicat în scuzele sale că echipa sa a postat videoclipul fără știrea sa.

„Acest videoclip a provocat multe probleme și o experiență foarte proastă pentru toată lumea. Îmi cer scuze din nou”, a spus el după ce a retras videoclipul culinar. „Am fost ocupat cu probleme personale recent și nu am participat la publicarea videoclipului. Aceasta a fost cea mai mare greșeală a mea.”

Wang, în vârstă de 34 de ani, care provine dintr-un sat din provincia Sichuan, a declarat că bunicul său a fost veteran al Războiului din Coreea și a petrecut șase ani în Coreea de Nord.

El a spus că și-a admirat bunicul și a visat să devină soldat încă din copilărie, dar a picat examenul fizic pentru a se înrola în armată la 17 ani. „În mintea mea, soldații sunt foarte sacri”, a spus el.

Dar criticii lui Wang nu îl lasă să scape ușor.

„S-ar putea să fie o coincidență prima dată. Dar poate fi o coincidență de fiecare dată?”, spunea un comentariu despre videoclipurile cu orez prăjit cu ouă ale lui Wang.

Unii au cerut ca Wang să fie interzis pe rețelele de socializare chinezești, în timp ce alții au îndemnat autoritățile să îl pedepsească pentru insultarea „eroilor și martirilor” naționali, citând legea din 2018.

Însă unii i-au luat apărarea lui Wang, observând că bucătarul a postat rețeta de orez prăjit cu ouă în alte luni pe parcursul anului.

„Nu trebuie să âți ceri scuze. Societatea este cea care ar trebui să își ceară scuze față de tine”, a afirmat un utilizator Weibo în sprijinul lui Wang.

„De ce nu stipulăm în mod clar o interdicție completă de a mânca și de a face orez prăjit cu ouă în noiembrie sau pur și simplu să retragem definitiv orezul prăjit cu ouă de pe croazierele chinezești?”, a glumit un alt susținător.

Hu Xijin, fost redactor-șef al Global Times și o voce proeminentă a naționaliștilor, a avertizat că mulți oameni încă nu sunt conștienți de zvonurile despre Mao Anying. El a cerut ca opinia publică să fie mai tolerantă față de mențiunile neintenționate ale „elementelor relevante” în jurul aniversării zilei de naștere și a morții tânărului Mao.

„A fi mai toleranți unii cu alții și a nu transforma acest lucru într-un subiect fierbinte este în mare parte un confort și o protecție pentru spiritul eroic al martirului Mao Anying. Aceasta va ajuta ca problema să se liniștească treptat și să slăbească daunele zvonurilor”, a scris Hu.

„În caz contrar, este posibil ca o controversă după alta să nu facă decât să întărească impactul zvonului.”

Marți, Wang a eliminat videoclipul, cerându-și scuze și a închis secțiunile de comentarii de pe pagina sa Weibo.