Un canadiano-libanez a fost condamnat la închisoare pe viață în absență pentru un atentat terorist antisemit la Paris acum 42 de ani

Hassan Diab, singurul acuzat în cazul atacului de la sinagoga de pe strada Copernic din Paris din 3 octombrie 1980, a fost condamnat vineri la închisoare pe viață în absența sa de către curtea specială, relatează France 24. Acest atac antisemit a provocat moartea a patru persoane.

După trei săptămâni de dezbateri și aproape opt ore de deliberare, Curtea specială din Paris a decis între singurele două opțiuni posibile în acest proces unic.

„Este acuzatul vinovat? „Da”, a răspuns instanța, condamnându-l pe universitarul libanezo-canadian în vârstă de 69 de ani la pedeapsa maximă și emițând un mandat de arestare pe numele său.

Decizia a fost întâmpinată cu tăcere în sala de judecată, unde câteva părți civile se înghesuiseră, cerând ca „dreptatea să fie făcută” după patru decenii de așteptare. La finalul deliberărilor, victimele s-au îmbrățișat îndelung.

Parchetul solicitase o pedeapsă cu închisoarea pe viață, singura „imaginabilă” pentru Hassan Diab, care este, potrivit acestuia, „fără nicio îndoială posibilă”, autorul acestui atac antisemit de acum aproape 43 de ani și singurul inculpat în acest dosar, unul dintre cele mai lungi din cadrul luptei antiteroriste franceze.

Deloc surprinzător, în condițiile în care audierea a fost marcată de două teze antagoniste, apărarea pledase pentru achitare, cerând celor cinci magistrați profesioniști să „evite o eroare judiciară”.

Cazul se bazează în principal pe informații, care au atribuit atacul – care nu a fost revendicat – Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei-Operațiuni Speciale (FPLP-SO), o grupare disidentă a FPLP, în anii 1980.

După o lungă perioadă de latență a anchetei, noi informații au desemnat în 1999 presupușii membri ai comandoului, printre care Hassan Diab ca fiind cel care ar fi confecționat bomba înainte de a o abandona în fața sinagogii.

Instanța a văzut doar fotografii alb-negru ale acuzatului, al cărui scaun a rămas gol în sala de judecată, și le-a comparat cu schițele bărbatului care a cumpărat motocicleta folosită în atentat, desenate de martori în 1980.

Apărarea și acuzarea s-au confruntat în legătură cu o altă fotografie, calitatea slabă a pașaportului lui Hassan Diab, care se află în centrul acuzației.

Acest pașaport, care includea ștampile de intrare și ieșire din Spania, țară din care a plecat comandoul, conform rapoartelor serviciilor de informații, a fost confiscat în 1981 la Roma de la un presupus membru al FPLP-OS. Existența sa a fost dezvăluită abia la 18 ani după evenimente.

Instanța a considerat că această „probă esențiaală” dovedea apartenența lui Hassan Diab la această organizație și că „elementele materiale susțin informațiile” care îl desemnează pe acesta drept atentator.

Prin urmare, Curtea a respins „alibiurile” prezentate de libanezul canadian, care a susținut întotdeauna că nu se putea afla în Franța la momentul evenimentelor, deoarece își dădea examenele la Universitatea din Beirut.

Explicațiile „variabile” și „puțin credibile” ale lui Hassan Diab cu privire la acest pașaport „presupus pierdut” nu au convins curtea, a subliniat președintele acesteia, Christophe Petiteau.

Apărarea replicase, în zadar, că „niciun element material, nicio dovadă” nu poate atesta prezența fostului student la sociologie la Paris în timpul atacului.

Hassan Diab a fost inițial scos din cauză în ianuarie 2018. Eliberat, el s-a întors în Canada.

Această scoatere din cauză a fost anulată trei ani mai târziu de Curtea de Apel, care a dispus organizarea acestui proces pentru omor, tentativă de omor și distrugere în formă agravată în legătură cu o întreprindere teroristă.

Audierea a permis unei mâini de credincioși din cei 320 prezenți în sinagogă în momentul exploziei bombei în stradă să „vorbească”, iar aceștia s-au constituit din nou ca părți civile după patru decenii de „tăcere constrânsă”, a declarat un avocat al victimelor, David Père.

Ei „nu sunt mânați de un spirit de răzbunare și nu caută în mod special un vinovat, un cap pe care am vrea să-l plimbăm la capătul unei țepe”, a asigurat el.

„Procesul de apel nu va fi efectiv decât în ziua în care mandatul îi va fi notificat lui Hassan Diab, care poate „consimți” la decizie sau „se poate opune”, a precizat Petiteau.

Canada va „analiza cu atenție decizia” curții de apel franceze, a declarat prim ministrul Justin Trudeau. „Vom analiza cu atenție decizia, vom analiza care vor fi următorii pași pentru guvernul francez”, a declarat șeful guvernului canadian, în cadrul unui briefing de presă.

„Luăm foarte în serios importanța protejării cetățenilor canadieni și a respectării drepturilor lor”, a adăugat el.

Un mandat de arestare a fost emis pe numele academicianului în vârstă de 69 de ani, care a lipsit de la procesul său.

„Speram ca rațiunea să prevaleze”, a declarat Hassan Diab reporterilor de la Ottawa, calificând acest moment drept unul „dificil” și o situație „kafkiană”.

De asemenea, el l-a îndemnat pe Justin Trudeau să își onoreze angajamentele din trecut. În iunie 2018, premierul își acordase sprijinul pentru universitarul stabilit la Ottawa, afirmând că „ceea ce i s-a întâmplat nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată”.

Avocatul canadian al lui Diab, Donald Bayne, a declarat că această condamnare a fost nedreaptă. „Dovezile arată că este nevinovat și totuși l-au condamnat”, a spus el. „Acesta este un rezultat politic. Este o condamnare nedreaptă.”

Rezultatul unui posibil nou proces de extrădare este incert, deoarece primul, care a reușit după șase ani, a tensionat relațiile diplomatice dintre Franța și Canada.

Hassan Diab, care nu a încetat niciodată să își clameze nevinovăția, a fost extrădat în Franța în 2014. El s-a întors în Canada după ce a fost eliberat din închisoare în urma unei respingeri a cazului său în ianuarie 2018, după trei ani de detenție preventivă.