Un centru de cercetare din Franța cu peste 800 de primate, în vizorul activiştilor pentru apărarea drepturilor animalelor

Un centru de cercetare care găzduieşte peste 800 de maimuţe din nouă specii, amplasat într-o fortăreaţă din secolul al XIX-lea din estul Franţei, a intrat în vizorul activiştilor pentru apărarea drepturilor animalelor. Responsabilii centrului invocă o problemă „geostrategică”, transmite luni agenția AFP, citată de Agerpres.

Aproximativ jumătate dintre animale au venit pe lume în acest centru, „cealaltă parte fiind importată de la crescători autorizaţi din Mauritius sau din Asia de Sud-Est”, a explicat Pascal Ancé, directorul platformei Silabe (Simian Laboratory Europe), care conduce laboratorul. Acesta constituie poarta de intrare în Europa a 15% dintre primatele care ajung pe continent.

Centrul de primatologie al Universităţii din Strasbourg, amplasat în fortul Niederhausbergen, construit de germani în 1870 lângă Strasbourg, a fost creat în 1978 şi se întinde pe şapte hectare de teren împădurit.

Primatele sunt utilizate pentru diferite cercetări, de la cele în domeniul biomedical până la studii comportamentale. Macaci rhesus, marmosete, exemplare de maimuţă verde africană… aceste animale sunt ţinute în carantină înainte de a pleca în centre de cercetare precum Institutul francez de sănătate şi cercetare medicală (Inserm) sau Institutul Pasteur.

În laborator sunt prelevate probe biologice (sânge, plasmă, lichid cefalorahidian, urină şi altele). Silabe poate efectua, de asemenea, studii preclinice precum „administrarea unui tratament şi asigurarea faptului că nu există efecte secundare”, a explicat Pierre-Henri Moreau, manager de proiect.

De mai mulţi ani, asociaţii pentru apărarea drepturilor animalelor solicită închiderea centrului, printre acestea numărându-se Pro Anima, care militează pentru realizarea de cercetări ştiinţifice în cadrul cărora nu sunt folosite animale.

„Încercăm să promovăm progresele ştiinţei, care arată din ce în ce mai clar că avem din ce în ce mai puţină nevoie de animale pentru cercetarea biomedicală”, a explicat Lilas Courtot, consilieră ştiinţifică la Pro Anima şi medic oncolog la Centrul pentru Cercetarea Cancerului din Toulouse (sud-vest).

În februarie, Pro Anima a obţinut o reducere a activităţii în instanţă ca urmare a riscurilor de contaminare a mediului. După două luni de activitate redusă la „afaceri de rutină”, centrul şi-a recăpătat aprobarea după ce a organizat un sondaj public cu privire la impactul său asupra mediului.

China sau Statele Unite

„Avem în jur de două contestaţii pe an; în cinci ani trebuie să fi avut cel puţin zece”, a explicat pentru AFP Michel de Mathelin, prim-vicepreşedinte al Universităţii din Strasbourg, denunţând o „hărţuire administrativă”.

Potrivit spuselor sale, există „o problemă reală, pentru Franţa şi Europa, de suveranitate” în menţinerea centrelor de primatologie precum cel din Niederhausbergen.

Odată ce părăsesc Silabe şi sunt trimise către laboratoare, primatele pot fi folosite în cercetări asupra vaccinurilor împotriva SIDA sau în domeniul neuroştiinţei (bolile Parkinson şi Alzheimer).

„Dacă nu avem acces la primate non-umane, înseamnă că această cercetare nu poate fi efectuată în Europa şi va trebui realizată în ţări precum China sau Statele Unite. Prin urmare, este o problemă geostrategică şi de sănătate publică”, a explicat Pascal Ancé.

Aceste dezbateri au loc în plină inflaţie a tarifelor de achiziţie ale primatelor destinate cercetării, din cauza cererii mari.

„Cererea a început să crească la sfârşitul 2016-2017 datorită noilor tratamente care necesită utilizarea şi validarea prin modelul animal”, a explicat Ancé. „De la această dată, am avut o cerere din ce în ce mai mare, ce a crescut odată cu criza sanitară”, dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19 necesitând „foarte multe animale”.

În plus, „China şi-a închis graniţele pentru că ştie foarte bine că este o problemă strategică: prin urmare, chinezii păstrează resursa pentru propria dezvoltare”.

Potrivit lui Ancé, dacă platforme precum Silabe s-ar închide, acest lucru ar duce la „relocarea acestor activităţi în ţări în care reglementările sunt mult mai puţin exigente”.

„Cerere mare”

Conform unei directive europene din 2010, utilizarea animalelor în scopuri experimentale este autorizată doar atunci când nu există o metodă alternativă satisfăcătoare.

Numărul animalelor folosite ar trebui să fie redus la minimum, iar durerea, suferinţa sau angoasa produsă lor ar trebui reduse la minimum.

Responsabilă pentru bunăstarea animalelor la Silabe, Helen Beyer, care lucrează în cadrul platformei de nouă ani, se ocupă de condiţiile de viaţă ale acestora. Potrivit acesteia, atunci când unei maimuţe i se injectează un vaccin, „un mecanism de telemetrie măsoară temperatura în timp real pentru a detecta cât mai repede posibil când un animal are febră şi pentru a-i oferi tratamentul adecvat”. Înainte de a fi luată decizia de a pune capăt vieţii unui animal, „cântărim argumentele pro şi contra”, a spus ea.

La rândul său, Pro Anima a subliniat că există „alternative mai relevante pentru oameni şi, de asemenea, mai etice” decât „procedurile experimentale foarte greoaie, care pot cauza animalului suferinţă, chiar dacă se justifică prin faptul că este în beneficiul sănătăţii umane”.

Modelul animal (numit „in vivo”) poate fi înlocuit în anumite cazuri cu metode „in vitro”, cum ar fi utilizarea de organoizi care reproduc anumite funcţii ale unui organ, sau „in silico”, adică prin intermediul computerelor.

Însă, „în prezent, metodele alternative nu sunt capabile să înlocuiască complet utilizarea animalelor”, a scris Institutul Pasteur pe site-ul său.

„Nu negăm existenţa unor metode alternative sau substitutive şi asta este foarte bine”, a spus directorul Silabe, Pascal Ancé. Dar, „astăzi nu suntem încă acolo, fără animale (folosite) în scopuri ştiinţifice”.