Un cunoscut doctor american denunță „îndoctrinarea” din facultățile de medicină după introducerea de cursuri privind schimbările climatice sau controlul armelor. Cu ce argumente îi răspund criticii

Politica și justiția socială nu ar trebui să facă parte din facultățile de medicină, care nu ar avea motive să introducă cursuri legate de controlul armelor, schimbările climatice și „alte cauze progresive legate doar tangențial de tratarea bolilor,” susține un cunoscut doctor din Statele Unite. Stanley Goldfarb nu contestă că unele dintre ceea ce el numește „probleme de justiție socială” sunt importante, dar a avertizat că timpul petrecut cu predarea acestor cursuri în școala medicală înseamnă mai puțin timp pentru îngrijirea clinică. Materialul publicat de fostul decan asociat pentru curriculum de la Perelman School of Medicine a Universității din Pennsylvania (Penn) a fost criticat vehement de alți doctori, inclusiv de către colegi de-ai săi de la prestigioasa instituție de învățământ superior din America.

Doctorul Stanley Goldfarb, care este specialist în bolile de rinichi și membru de lungă durată al corpului academic de la Penn, și-a exprimat opinia într-un material publicat recent de Wall Street Journal.

În articolul intitulat „Take Two Aspirin and Call Me by My Pronouns,” profesorul american susține că la facultățile de medicină descrise ca „woke” (termen care definește o persoană, un grup sau o instituție care denunță nedreptățile din societate, în special rasismul), programele de învățare sunt concentrate tot mai mult pe justiția socială, în detrimentul tratării bolilor.

Goldfarb se referă la The American College of Physicians, despre care spune că are misiunea de a promova „calitatea și eficacitatea îngrijirii de sănătate,” dar care și-a depășit recent atribuțiile prin declarații despre controlul armelor în Statele Unite. (Wall Street Journal a scris recent că tot mai mulți medici, organizații de sănătate și studenți fac eforturi pentru ca educația medicală să includă schimbările climatice, spunând că medicii și alți lucrători din domeniul sănătății trebuie să se pregătească pentru riscurile asociate creșterii temperaturilor globale. Mișcarea este susținută de către American Medical Association, cea mai mare asociație a doctorilor și studenților la medicină din Statele Unite, cu 240.000 de membri, care a adoptat o nouă politică în acest sens.

Expertul afirmă, de asemenea, că în perioada în care a fost decan asociat pentru curriculum la școala de medicină de la Penn ar fi fost „pedepsit” de un membru al facultății pentru că nu a inclus un curs privind schimbările climatice în programa de învățământ. Goldfarb notează că astfel de programe se răspândesc în școlile medicale de la tot nivelul Statelor Unite.
Doctorul se întreabă de ce facultățile de medicină au devenit „o țintă pentru inculcarea politicii sociale atunci când scopul declarat al educației medicale, de la Hipocrate încoace, a fost formarea celor care știu să vindece pacienții?”

În opinia lui Goldfarb, răspunsul poate fi găsit în „noul val de specialiști în educație” care „influențează tot mai mult educația medicală” și care pun accent pe „justiția socială” care are doar tangențial legătură cu îngrijirea sănătății. Această abordare, în opinia expertului, este rezultatul unei „mentalități progresiste” care „detestă ierarhia de orice fel și elitismul social asociat în general cu profesia de medic.”

Doctorul Goldfarb crede că „acești educatori se concentrează pe eliminarea decalajelor de sănătate și pe asigurarea faptului că următoarea generație de medici este bine înzestrată pentru a face față diversității culturale, care sunt până la urmă obiective merituoase.” Dar profesorul american crede că „predarea acestor chestiuni se face în detrimentul unei pregătiri riguroase în științele medicale,” iar perspectiva acestei „educații medicale politizate, noi” ar trebui „să-i îngrijoreze pe toți americanii.”

Specialistul afirmă că modelul tradițional american de formare medicală, care a fost imitat de către facultățile de medicină din întreaga lume, pune accentul pe abordarea științifică a tratamentului și supune studenții unor instrucții riguroase în sălile de curs. Studenții la medicină nu interacționau cu pacienții până când nu aveau cunoștințe fundamentale despre procesele bolii și știau să interpreteze simptomele. În plus, se aștepta ca ei să aprecieze progresele medicale și să le poată încorpora în eventualele lor domenii de practică. Goldfarb notează că acest tip de educație medicală „era solicitantă și, ocazional, a dus la eșecul unora dintre studenți, dar a produs un corp de medici competent și responsabil” în Statele Unite.

În opinia specialistului, acest model tradițional american de educație a fost atacat pentru prima dată de sociologi progresiști în anii ’60 -’70, aceștia acuzând medicina că este „un demers eșuat,” deoarece cheltuielile în creștere nu au dus la descoperiri majore în tratamentul cancerului și în alte domenii. Dacă aceste idei au fost păstrate mult timp în afara curentului educației medicale, noul climat al culturii politice le-a adus în prim-plan, mai ales în condițiile în care problemele de justiție socială domină în present educația universitară.

Instituțiile de învățământ superior au răspuns acestui curent prin elaborarea unui curriculum care să îi modeleze pe viitorii educatori conform acestei ideologii. Misiunea acestor educatori progresisști din domeniul educației medicale a devenit aceea „de a produce legiuni de medici de îngrijire primară care se implică în ceea ce se numește sănătatea populației.” Iar această situație, care pune accentual pe teorie mai degrabă decât pe experiență, este vizibilă nu doar în ceea ce privește domeniul medical, dar la nivelul întregului spectru al educației americane.

Doctorul Goldfarb crede că toate acestea vor duce la creșterea și mai accentuată a birocrației facultăților de medicină, în timp ce programa de învățământ „se va concentra din ce în ce mai mult pe schimbările climatice, inechitățile sociale, violența provocată de armele de foc, prejudecățile existente și alte cauze progresiste legate doar tangențial de tratarea bolilor.” Iar expertul atrage atenția că același lucru se va întâmpla și cu „mulți dintre medicii dumneavoastră în anii următori.”

Goldfarb spune că e nevoie de mai mulți oncologi, cardiologi, chirurgi și alți specialiști, în condițiile în care aceștia trebuie să stăpânească mult mai mult material, chiar dacă din ce în ce mai puțin din educația lor medicală este dedicată cunoștințelor științifice de bază. Iar concluzia specialistului este tranșantă: „dacă această țară are nevoie de mai mulți activiști privind controlul armelor și schimbările climatice, școlile medicale nu sunt locul potrivit pentru a-i produce.”

Criticat si laudat
Materialul scris de doctorul Stanley Goldfarb a fost comentat și criticat de mai mulți doctori, inclusiv colegi de-ai săi de la Penn. Kit Delgado, un specialist în medicină de urgență la Penn, a declarat că programele de învățământ tradiționale de la facultățile de medicină nu pregătesc studenții pentru a trata boala și traumele (în cazul violențelor provocate de arme de foc) dacă nu abordează și cauzele sociale care le produc. „Îngrijirea clinică excelentă pentru supraviețuitori se pierde dacă nu se abordează în primul rând cauzele principale care au dus la rănire și pacientul este împușcat din nou,” a scris Delgado într-un mesaj pe Twitter.

Într-un alt mesaj, citat de către Philadelphia Inquirer, Megan Ranney, specialist în medicină de urgență și profesor asociat la Școala de Medicină Alpert a Universității Brown, susține că articolul lui Goldfarb „este o aiureală. La fel de plin de prostii ca tot ceea ce am auzit. Sănătatea publicului ESTE TREABA NOASTRĂ. Și de-a lungul istoriei, noi, ca medici, am contribuit la schimbări în favoarea sănătății pacienților noștri. Indiferent dacă sunt vaccinuri contra variolei, salubritate publică sau centuri de siguranță, #ThisIsOurLane.” (Acest hashtag se referă la urmările recentelor assassinate în masă din America, când medicii care pledează pentru măsuri de control ale armelor au fost sfătuiți de către activiștii pro-arme de foc „să își vadă de treburile lor.”)

Biroul de presă al Universității din Penn a difuzat o scrisoare din partea decanului J. Larry Jameson și a adjunctei sale, Suzanne Rose, care a fost trimisă studenților și profesorilor, în care, printre altele, se afirmă că opiniile exprimate de Dr. Goldfarb sunt personale, iar „noi suntem deciși să asigurăm o educație medicală riguroasă și cuprinzătoare, care să includă examinarea numeroaselor probleme sociale și culturale care influențează sănătatea, de la violența din cadrul comunităților la schimbările din mediul din jurul nostru.”

The Philadelphia Inquirer precizează că unele facultăți de medicină au adăugat deja în programa lor cursuri despre schimbările climatice. Pe lângă faptul că acestea acoperă efectele directe ale temperaturilor mai ridicate asupra persoanelor în vârstă și suferinde, profesorii abordează efecte secundare, de exemplu cum o planetă de încălzire va alimenta răspândirea bolilor transmise de insecte.

Iar Physicians for Social Responsibility (PSR) a afirmat că „într-o mișcare sănătoasă și binevenită, medicii conving facultățile de medicină să-i învețe pe viitorii doctori ai țării despre legătura dintre climă și sănătate, astfel încât viitorii noștri profesioniști din domeniul sănătății să fie pregătiți să abordeze realitățile impactului crizei climatice asupra pacienților și comunităților lor.”

University of Minnesota Medical School în Minneapolis, University of Illinois College of Medicine de la Urbana-Champaign, UC San Francisco și The Icahn School of Medicine de la Mount Sinai în New York au inclus cursuri de acest tip in programa lor, în timp ce Columbia University Mailman School of Public Health din New York City a creat un consorțiu care urmărește promovarea unei programe de educație privind schimbările climatice în educația medicală. Până în acest moment, 187 de facultăți și programe medicale au aderat la această mișcare.

The Philadelphia Inquirer notează și că materialul de opinie a lui Goldfarb a fost comentat pozitiv de unii medici pe rețelele de socializare. Karan Chhabra, membru al facultății de la Universitatea din Michigan, a afirmat că programele școlare medicale sunt deja încărcate și că anumite probleme ar putea fi mai bine tratate înainte ca studenții să intre la facultățile de medicină.

La rândul său, Fraz Ismat, fost coleg cu Goldfarb la Universitatea Penn și la Spitalul de Copii din Philadelphia, actualmente angajat în industria farmaceutică din New Jersey, a declarat că acesta a fost criticat în mod nedrept. „Facultatea de medicină este menită să te învețe să practici medicina. Înveți lucruri tehnice specifice care au legătură cu practicarea unei arte foarte tehnice. Nu ar trebui să fie cazul ca noi, cei din educația medicală, să fim nevoiți să le dictăm oamenilor cum trebuie să gândească.”

Surse: Wall Street Journal, The Philadelphia Inquirer, PSR

Foto: Poluare în marile orașe