Un district progresist din SUA introduce o nouă formă de justiție: Pedepsele infractorilor vor fi hotarâte de grupuri comunitare, nu de judecători

Consiliul districtual, care îsi are sediul în Seattle, a aprobat cu noua voturi „pentru” și niciunul împotrivă un program cunoscut sub denumirea de Community Restorative Pathways, care va permite unui grup comunitar, și nu magistraților sau juraților, să stabilească condamnarea pentru infractori. Consilierii au adăugat o finanțare de 12.59 milioane dolari pentru acest program în bugetul districtului.

Potrivit deciziei luate de consilieri, suspecții acuzați de infracțiuni violente și infracțiuni împotriva persoanelor nu vor fi eligibili pentru acest program. În plus, dacă infractorul nu va respecta pedeapsa sau „responsabilitatea” stabilită de grupurile comunitare, acuzațiile penale inițiale ar putea fi rezolvate de instanța clasică de judecată.

„Putem trimite persoana respectivă (în loc de închisoare) către un grup de responsabilitate comunitară, care va defini ceea ce cred ei că înseamnă responsabilitate,” a declarat procurorul din districtul King, Dan Satterberg. „Responsabilitatea nu va include închisoarea sau o condamnare,” a adăugat Satterberg, care a refuzat însa să definească ce înseamnă „responsabilitatea” care va fi decisă de grupul comunitar.

„Acest lucru depinde de grupurile comunitare,” a afirmat el, adăugând că programul va viza inițial 800 de tineri și 1.000 de adulți acuzați de comitere unor infracțiuni. „Acestea sunt infracțiuni minore, infracțiuni împotriva proprietății, fără violență domestică, fără cazuri de agresiune sexuală (și) decizii pe care le-ați lua dacă ați fi în locul meu.”

Potrivit legislatiei, Community Pathways include „servicii și asistență adecvate pentru părțile vătămate și despăgubiri, astfel încât tinerii care nu pot plăti amenzi și alte obligații financiare să nu ajungă într-un ciclu de încălcări ale deciziilor de eliberare conditionata și încarcerari.”

KOMO News, care a relatat despre decizia consilierilor din statul Washington, a precizat că ea reprezintă un concept nou pentru instanțele superioare din districtul King și pentru biroul procurorului districtual, care are în așteptare 7.000 de cazuri pentru soluționare, dublul numarului dintr-un an normal.

Programul urmează să înceapă la jumătatea anului 2021 și să fie pus în aplicare cel târziu la începutul lui 2022. Bugetul programului este stabilit la 6.2 milioane de dolari, bani care ar fi fost acordați în mod normal biroului șerifului din districtul King.

Președintele executiv al Consiliului Districtual, Dow Constantine, a fost inițiatorul propunerii împreună cu procurorul Dan Satterberg. În plus, Constantine s-a angajat să elimine treptat închisoarea din King County după terminarea pandemiei, în ceea ce el a descris ca o mișcare de reducere a costurilor. „Detenția oamenilor în închisori este foarte costisitoare și nu este afirmativă pentru viața oamenilor,” a declarat Jeanne Kohl-Welles, membra a consiliului districtului King și președinte al bugetului. „Dar trebuie să ne asigurăm și să protejăm publicul, așa că este greu, nu va fi ușor,” a adăugat ea.

Programul va fi finanțat în cele din urmă prin economii obtinute ca urmare a utilizarii reduse a instanțelor, a închisorilor și a serviciilor juridice, au declarat oficialii procuraturii. Grupurile comunitare și membrii comitetului care se va ocupă de acest program nu au fost încă stabiliți.

Decizia luată de oficialii din King County vine în contextul unei mișcări mai ample în marile orașe americane, în special metropolele liberale (de stânga în accepțiunea americană) de pe coasta atlantică și de pe coasta de vest, de reforma radicală a sistemului de justiție, considerat că este mult prea dur cu suspecții de infracțiuni proveniți din rândul minorităților, în special cei din comunitatea afro-americană. De altfel, inițitiva a fost luată sub pretextul de a pune capăt rasismului și inegalității, cerute în timpul revoltelor care au izbucnit în Statele Unite în urma morții lui George Floyd, un bărbat de culoare din Minneapolis.

Floyd a murit la 25 mai, de Memorial Day, în timp ce se afla în custodia poliției din Minnesota, fiind arestat după ce a fost suspectat că ar fi încercat să cumpere un pachet de țigări cu o bancnotă contrafăcută. Un ofițer alb a ținut genunchiul pe gâtul său pentru mai mult de 8 minute, iar incidentul, care a fost înregistrat cu telefoanele mobile de mai mulți martori, a dus la arestarea polițistului și a celor trei colegi de-ai săi prezenți în momentul tragediei.

Manifestațiile declanșate pentru a denunța brutalitatea unor polițiști albi împotriva membrilor comunității afro-americane s-au extins ulterior în numeroase orașe americane, iar multe dintre ele au devenit violente, provocând moartea mai multor persoane, rănirea a sute de demonstranți și polițiști, arestarea a mii de manifestanți, precum și distrugerea și incendierea a numeroase magazine, restaurante, bănci și mici afaceri. În timpul manifestațiilor, protestatarii au cerut în repetate rânduri „desubventionarea” poliției, respectiv reducerea finanțării pentru a cheltui mai mult pentru sănătate și alte servicii comunitare; politici disciplinare mai bune pentru poliție; abandonarea acuzațiilor penale împotriva protestatarilor care s-au confruntat cu forțele de ordine etc.

Președintele Donald Trump a acuzat stânga americană, ajutată de mass-media și corporații pe care nu le-a numit, pentru „un asalt corupt și violent asupra forțelor de ordine” și a declarat că protestele violente din ultimele luni „sunt rezultatul direct al unor decenii de îndoctrinare de stânga în școlile noastre.” Liderul de la Casă Albă și-a exprimat constant solidaritatea cu polițiștii și forțele de ordine și a criticat mișcarea Black Liver Matter, prezentându-se drept președintele „legii și ordinii.” De partea sa, în timpul campaniei electorale, democratul Joe Biden a făcut declarații controversate despre proteste, părând că le susține chiar și când ele au devenit violente. Ulterior, el și-a schimbat atitudinea și a denunțat violențele din orașele americane, dar a continuat să susțină demonstranții împotriva rasismului.

Seattle, considerat unul dintre cele mai progresiste orașe americane, s-a aflat în centrul acestor proteste, după ce o parte a metropolei americane a fost abandonată de poliție, fiind ocupată de manifestanții radicali care au creat Chaz sau Capitol Hill Autonomous Zone, după cum a scris și G4Media.ro.

Una dintre măsurile luate imediat de oficialii din Seattle a fost declanșarea procesului prin care Devartamentul de poliție a fost „desubventionat.” Printre programele afectate s-au numărat unitatea SWAT, unitatea de patrulare a portului și elicopterul folosit în operațiunile de căutare și salvare, despre care activiștii au afirmat că a fost utilizt în acțiunile de reprimare ale manifestantiilor.

Criticii programului aprobat de consilierii districtuali au acuzat reformele „progresiste” implementate în sistemul de justiție, despre care susțin că au dus la creșterea criminalității în zonă. Infractorii cu zeci de condamnări sunt eliberați în mod repetat și continuă să rămână un pericol pentru public.

Ei citează ca exemplu cazul Lisei Herbold, membră a Consiliului orașului Seattle și președinta Comitetului de siguranță publică, care a introdus legislația pentru „a ierta și a respinge” aproape toate infracțiunile minore comise în Seattle de „persoanele cu simptome de dependență sau tulburări mintale.” În același timp, Herbold a propus legalizarea injectarilor cu droguri, anuntând un buget pentru stabilirea unor locații unde utilizatorii de droguri pot face acest lucru. Scott Lindsay, fost consilier de securitate publică și asistent special pentru reforma poliției din Seattle, a afirmat într-o analiză că „propunerea consilierei Herbold va crea o portiță legală care ar deschide porțile pentru criminalitate în Seattle, anulând efectiv capacitatea orașului de a proteja persoanele și bunurile de cele mai multe delicte minore.”

Criticii mișcării de „desubventionare” a poliției dau ca exemplu Minneapolis. La mai bine de cinci luni după ce majoritatea membrilor consiliului local au votat acest lucru, planurile de regândire ale sistemului de securitate publică nu au dus nicăieri, iar unii văd efortul ca pe un eșec, acuzând „desubvenționarea” fortelor de ordine pentru creșterea criminalității violente. În plus, la jumătatea lunii octombrie, opt locuitori din Minneapolis au dat în judecată consiliul municipal pentru lipsa poliției, învinovățind mișcarea de „desubvenționare” a poliției de creșterea dramatică a infracțiunilor în oraș.