Un dosar cu probe certificate de tehnologia blockchain ar putea ajuta la dovedirea faptului că Rusia a comis crime de război în Ucraina

La începutul lunii martie, un utilizator Telegram a postat o fotografie cu rămășițele unei școli dintr-o suburbie din Harkov, Ucraina. Fotografia arăta partea laterală a unei săli de clasă cu o gaură mare provocată de explozie și o grămadă de resturi, inclusiv bănci și scaune, potrivit CNN.

Dreptul internațional interzice atacurile intenționate asupra unităților de învățământ. Acest lucru înseamnă că fotografia ar putea servi drept dovadă a unei potențiale crime de război, potrivit Starling Lab, un centru de cercetare afiliat la Universitatea Stanford și Fundația Shoah USC.

Împreună cu o echipă de experți în drepturile omului și avocați specializați, Starling a prezentat vineri dovezile acestui atac și ale altor patru la Curtea Penală Internațională, care a deschis o anchetă privind acuzațiile de crime de război în Ucraina în lunile care au urmat invaziei Rusiei de la sfârșitul lunii februarie.

Dosarul lui Starling nu este unul tipic. Prezentarea va cuprinde informații online disponibile public, care au fost păstrate și verificate cu ajutorul tehnologiei blockchain din spatele criptomonedelor, în ceea ce spune că este prima prezentare de dovezi de acest tip în fața unei instanțe de judecată.

„Credem că utilizarea acestei tehnologii este deosebit de adecvată și puternică în acest scenariu”, a declarat Jonathan Dotan, directorul fondator al Starling, pentru CNN Business.

Scopul, a spus Dotan, este de a construi „straturi suplimentare de încredere”. Blockchain este un registru de date distribuit într-o rețea de calculatoare, ceea ce îl face mai greu de piratat sau de manipulat. Folosindu-se de aceasta și de alte tehnologii criptografice, Starling poate dovedi că informațiile nu au fost manipulate și se asigură că nu vor dispărea dacă, de exemplu, un tweet a fost șters sau dacă o bază de date în cloud a dispărut.

Invazia Ucrainei a produs munți de informații online valoroase care ar putea fi de interes pentru procurori, datorită omniprezenței telefoanelor mobile. Acest lucru reprezintă o oportunitate și o provocare, având în vedere lipsa unor protocoale de conservare a probelor digitale.

Moscova a negat că ar fi vizat civili, dar o investigație CNN a constatat că 13 din cele 16 locații din Harkov confirmate ca fiind lovite de rachete rusești în prima săptămână din martie erau școli, clădiri rezidențiale și magazine.

„Acesta este primul conflict în care atât de multe dintre aceste dovezi din rețelele sociale par să joace un rol”, a declarat Andrew Clapham, profesor de drept internațional la Geneva Graduate Institute și expert în dreptul drepturilor omului.

Dezinformarea face și mai dificil de stabilit este real în mediul online și ce nu este real. În acest sens, lumea criptografică poate fi de ajutor, potrivit lui Dotan.

„Pe măsură ce evenimentele continuă să se schimbe pe teren, pe măsură ce rețelele de cunoaștere se extind, este foarte important să folosim aceste instrumente pentru a garanta aceste informații”, a spus el.

Documentarea crimelor de război

Echipa lui Dotan și-a folosit anterior expertiza blockchain pentru a păstra mărturii despre Holocaust și pentru a documenta dovezi ale crimelor de război din nord-vestul Siriei. Dar au făcut rapid o schimbare de direcție când a izbucnit războiul din Ucraina.

Făcând echipă cu Laboratorul de cercetare criminalistică digitală al Atlantic Council și cu Hala Systems, care dezvoltă tehnologie pentru a proteja civilii, au decis să se concentreze asupra a două săptămâni de atacuri asupra Harkovului în luna martie și să analizeze în mod special ceea ce pare să fi fost atacuri deliberate asupra școlilor.

Prezentarea detaliază cinci atacuri asupra unităților de învățământ care au avut loc între 2 și 16 martie.

„Există o strategie foarte clară în spatele atacului asupra sistemelor de educație și a utilizării acestora ca armă de război”, a declarat Ashley Jordana, director asociat la Hala Systems. Ea a lucrat cu Starling pentru a pregăti prezentarea CPI.

„Gândirea din spate este că, dacă ataci o clădire dedicată unei instituții, nu numai că ataci copilul în sine – și bunăstarea, dezvoltarea și sănătatea mintală a acestuia -, dar, prin proxy, creezi un tip de insecuritate care are un impact cu adevărat distructiv asupra creșterii sociale și economice generale a unei țări.”

Pentru început, echipa a început să caute informații din surse deschise care ar putea ajuta procurorii să construiască un caz în care să demonstreze că armata rusă a comis crime de război. Când au dat peste un mesaj Telegram sau un tweet relevant, cercetătorii Starling au folosit tehnologia cripto pentru a captura, stoca și verifica fiecare probă.

Scopul: să dovedească exact când au avut în custodie informațiile și să creeze un mijloc de a demonstra, în timp, că acestea nu au fost modificate în niciun fel.

Cum funcționează?

În primul rând, au arhivat postarea și metadatele acesteia – cum ar fi autorul, data la care a fost creată și de câte ori a fost vizualizată. De asemenea, au capturat contextul site-ului și profilul utilizatorului. Apoi, au folosit criptografia pentru a crea amprente unice sau „hash-uri”, care s-ar schimba dacă informațiile de bază ar fi modificate.

Amprentele și metadatele au fost înregistrate ulterior în mai multe blockchains. Acest lucru îndeplinește o funcție similară cu cea pe care o îndeplinește un notar atunci când confirmă că cineva a fost în posesia unui document legal.

Apoi, echipa s-a concentrat pe stocare. Fișierele au fost încărcate pe două rețele de stocare descentralizate, Filecoin și Storj. Informațiile au fost apoi stocate prin diverse noduri din întreaga lume, în loc să fie găzduite într-un singur sistem, precum cloud-ul Amazon.

După aceea, Starling și partenerii săi au verificat informațiile în mod independent – verificând sursa, cercetând metadatele postării, folosind instrumente de geolocalizare pentru a confirma autenticitatea fotografiilor și căutând dovezi de coroborare de la organizații precum Organizația Națiunilor Unite și Human Rights Watch.

„Nu furnizăm doar o serie de linkuri anchetatorilor”, a spus Dotan.

Metoda Starling ar putea fi, de asemenea, utilă pe măsură ce dezinformarea se amplifică. În prezentarea grupului, acesta a menționat că o „sursă online pro-rusă” a încercat să reformuleze povestea în jurul unuia dintre atacurile din școli.

Ce se va întâmpla în continuare?

Va depinde de CPI dacă dovezile prezentate de Starling Lab vor fi incluse în orice caz pe care îl va intenta.

Un aspect de luat în considerare de către Curte va fi faptul că nu poate judeca persoane în absență, a declarat Clapham de la Geneva Graduate Institute. Acest lucru înseamnă că procurorul este posibil să deschidă procese doar împotriva persoanelor care s-au predat la tribunalul de la Haga și va acorda prioritate probelor care sunt relevante în aceste cazuri.
Dar Dotan și Jordana speră că CPI va fi receptivă la metodologia lor.

În planul strategic al CPI pentru perioada 2016-2018, aceasta a declarat că dorește să dezvolte parteneriate strategice cu organizații neguvernamentale și instituții academice care ar putea „sprijini identificarea, colectarea și prezentarea probelor prin intermediul tehnologiei”.

„Peste zece ani, când toată lumea va fi uitat de asta și va trebui să vă întoarceți la acea zi din martie când o bombă a căzut asupra unei școli, aveți acum o rețea de cunoștințe care poate dovedi criptografic că fiecare pas – așa cum captați, stocați și verificați – a fost garantat de o anumită formă de tehnologie”, a spus Dotan.

Procurorii vor trebui să depună mai multă muncă pentru a dovedi alte elemente ale presupuselor infracțiuni detaliate de Starling Lab, inclusiv pentru a construi dovezi suplimentare cu privire la autorii atacurilor și la intenția acestora, a declarat Kelly Matheson, avocat specializat în drepturile omului și fost director al programului Video as Evidence la Witness.

Chiar și așa, ea a spus că metodele folosite de Starling sunt „un instrument extrem de util pentru a se asigura că informațiile care vin sunt verificate până la standardul legal și utilizabile de către instanță”.