Un experiment CERN bulversează Modelul Standard din fizica particulelor: Singura explicație ar fi aceea a existenței unor particulele nemaivăzute

Un experiment condus la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) face să se clatine Modelul Standard din fizica particulelor, care descrie modul în care funcţionează Universul în „micul infinit” al lumii subatomice, a anunţat marţi organizaţia într-un comunicat, relatează AFP.

Experimentul LHCb studiază un tip de particulă numită mezonul B. Acesta detectează dezintegrarea sa în Large Hadron Collider (LHC), cel mai puternic accelerator de particule din lume, care analizează proprietăţile materiei rezultate din coliziunea fasciculelor de protoni – particulele din inima atomului – la viteze apropiate de cea a luminii.

Aceste coliziuni emit particule exotice, printre care se numără mezonii B. Având o durată de viaţă foarte redusă, ei se descompun în trei tipuri de particule elementare, între care electroni şi muoni.

Unul dintre principiile Modelului Standard din fizica particulelor este că aceste degradări ale mezonului B survin cu aceeaşi probabilitate. Însă, observaţiile experimentului LHCb diverg, cu un număr mai mare de dezintegrări în electroni decât în muoni, o „încălcare” a principiului Modelului Standard.

„Singura posibilitate pentru care aceste descompuneri survin în ritmuri diferite ar fi aceea că particulele nemaivăzute ar fi implicate în această dezintegrare şi ar acţiona împotriva muonilor”, au scris pe site-ul The Conversation oamenii de ştiinţă care au condus experimentul LHCb.

Dacă această încălcare „urmează să fie confirmată, ar implica un nou proces fizic, cum ar fi existenţa unor noi particule sau interacţiuni fundamentale” între particulele elementare, a declarat profesorul Chris Parker de la Universitatea din Manchester, purtător de cuvânt al experimentului LHCb de la CERN pe site-ul organizaţiei.

Fizicienii rămân precauţi, chiar dacă observaţiile lor se adaugă celor rezultate din alte experimente ce sugerează că Modelul Standard prezintă un defect, a declarat pentru AFP Renaud Le Gac, purtător de cuvânt al LHCb pentru Franţa la CNRS.

„Deocamdată deţinem indicii”, a spus el, reamintind că datele obţinute vor trebui să fie şi mai precise şi „să fie reproduse de altcineva pentru a fi considerate o descoperire reală”.

Obiectivul final este acela de a „încerca să fie evidenţiate procesele de dincolo de Modelul Standard”, a adăugat fizicianul de la laboratorul In2P3 al Centrului de fizică a particulelor din Marsilia, reamintind că în prezent tindem să credem că acest model este incomplet”. Atât pentru a explica rotaţia galaxiilor, cu existenţa unei ipotetice materii întunecate, în „marele infinit”, cât şi încălcarea simetriei legilor fizicii în ceea ce priveşte particulele de materie şi antimaterie, în „micul infinit”, notează AFP.

Experimentul LHCb, oprit din 2018 la fel ca întregul accelerator de particule, va reîncepe în 2022, cu capacităţi de detectare îmbunătăţite. În cele din urmă va fi capabil să detecteze cinci interacţiuni ale unui proton la întâlnirea cu un alt proton, din cele 40 de milioane care survin în fiecare secundă, comparativ cu doar una anterior.

Sursa: Agerpres

Foto: Acceleratorul de particule de la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) / Sursa: Facebook