Un experiment german a oferit oamenilor un venit de bază universal, fără obligații / Efectul asupra eticii muncii lor a fost surprinzător

Un experiment german a arătat că este probabil ca oamenii să continue să lucreze cu normă întreagă chiar și atunci când primesc un venit de bază universal fără obligații, transmite CNN.

Venitul de bază universal, cunoscut și sub denumirea de venit garantat, este ideea de a oferi bani tuturor, indiferent de cât de mult câștigă deja, pentru a le oferi libertatea de a trece de la un loc de muncă la altul, de a se forma pentru noi posturi, de a oferi îngrijire sau de a se angaja în activități creative.

Printre susținători s-au numărat personalități precum Elon Musk, care a declarat în 2018 că „venitul universal va fi necesar în timp, dacă AI va prelua majoritatea locurilor de muncă umane”. Candidatul democrat la alegerile prezidențiale din SUA, Andrew Yang, a candidat în 2020 pe o platformă care prevedea acordarea de 1 000 de dolari pe lună americanilor, numind ideea o „schimbare radicală”.

Mein Grundeinkommen (Venitul meu de bază), organizația non-profit cu sediul la Berlin care a condus studiul german , a urmărit 122 de persoane timp de trei ani. Din iunie 2021 până în mai 2024, acest grup a primit o sumă necondiționată de 1.200 de euro pe lună.

Studiul s-a axat pe persoane cu vârste cuprinse între 21 și 40 de ani, care locuiau singure și câștigau deja între 1 100 de euro  și 2 600 de euro pe lună. Aceștia erau liberi să folosească banii suplimentari obținuți în urma studiului pe orice doreau.

Pe parcursul a trei ani, singura condiție a fost să completeze, la fiecare șase luni, un chestionar care îi întreba despre diferite aspecte ale vieții lor, inclusiv situația financiară, modul de lucru, bunăstarea mentală și implicarea socială.

Au existat experimente similare care au testat fezabilitatea venitului de bază universal, precum cel care a început în Stockton, California, în 2019, care a oferit plăți de 500 de dolari pe lună.

La momentul respectiv, cercetătorii au afirmat că ar putea avea un impact „profund” asupra sănătății publice. În Europa, ideea a luat amploare în timpul pandemiei Covid-19, un studiu al Universității Oxford constatând că 71% dintre europeni în 2020 erau în favoarea introducerii unui venit de bază universal.

Una dintre îngrijorările exprimate de critici este că primirea unui venit de bază ar putea face oamenii mai puțin dispuși să muncească. Studiul Grundeinkommen sugerează însă că nu ar fi deloc așa. Studiul a constatat că primirea unui venit de bază nu a fost un motiv pentru ca oamenii să își părăsească locurile de muncă. În medie, participanții la studiu au lucrat 40 de ore pe săptămână și au rămas angajați – identic cu grupul de control al studiului, care nu a primit nicio plată.

„Nu am găsit nicio dovadă că oamenilor le place să nu facă nimic”, a declarat pe site-ul web al studiului Susann Fiedler, profesor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena, care a fost implicată în studiu.

Spre deosebire de grupul de control, cei care au primit un venit de bază au avut mai multe șanse să își schimbe locul de muncă sau să se înscrie în învățământul superior. Aceștia au raportat o mai mare satisfacție în viața lor profesională și au fost „semnificativ” mai mulțumiți de venitul lor.
Matthew Johnson, profesor de politici publice la Universitatea Northumbria din Regatul Unit, care se ocupă de venitul de bază și a scris o carte pe această temă, a numit constatările „nesurprinzătoare”.

„Acest studiu confirmă dovezile în creștere pe care noi și alții le-am prezentat de mult timp: nu există nicio dovadă că venitul de bază reduce activitatea economică și a pieței muncii”, a declarat el pentru CNN. „Dimpotrivă, acesta oferă lucrătorilor siguranța economică de a-și asuma riscuri bune și de a le evita pe cele rele în viața lor profesională.”

Și mai mulți bani pot cumpăra fericirea? Potrivit studiului, beneficiarii unui venit de bază au declarat că au sentimentul că viața lor este „mai valoroasă și mai semnificativă” și au simțit o îmbunătățire clară a sănătății lor mintale.

De asemenea, ar putea cumpăra libertate – sau cel puțin mai multă libertate. Beneficiarii, în special femeile, au raportat un sentiment mai mare de autonomie în viața lor. Deși lucrau aceleași ore ca înainte, au simțit că au mai mult timp în timpul zilei pentru activități precum somnul, voluntariatul și petrecerea timpului cu cei dragi.

„Știm că sporirea cuantumului, a siguranței și a previzibilității veniturilor îmbunătățește rezultatele-cheie în materie de sănătate, activitate, antreprenoriat, educație și aproape toate celelalte domenii ale vieții”, a declarat Johnson.

Colegul său Elliott Johnson, un cercetător de la Northumbria care studiază modul în care sistemele de asistență socială afectează sănătatea și dacă venitul de bază ar putea rezolva problemele existente, a declarat că studiul demonstrează de ce oamenii au nevoie de sprijin necondiționat.

„Reducerea condiționalității și asigurarea faptului că oamenii au suficienți bani pentru lucrurile de bază îmbunătățește sănătatea și elimină factorii pervers de descurajare a angajării în muncă, precum și a activității fizice și sociale”, a declarat el pentru CNN, subliniind nevoile persoanelor cu handicap.

„Guvernele ar fi bine sfătuite să o vadă ca pe o investiție în sănătatea populației pe termen lung”, a adăugat Johnson. Mai mult de 2 milioane de persoane au aplicat pentru a participa la studiu, care a fost finanțat în întregime de donatori privați.

Organizația, care oferă venituri de bază de mai bine de 10 ani într-un efort de a înțelege aplicațiile reale ale conceptului, spune că peste 200.000 de persoane i-au sprijinit activitatea prin donații lunare.

„Venitul de bază necondiționat nu este un concept static, ci unul care trebuie experimentat și discutat”, se arată pe site-ul său. Oamenii participă la tombole pentru a avea șansa de a primi venitul de bază, care este plătit cu ajutorul donațiilor din crowdfunding.

Acum, experimentul a oferit organizației o idee despre modul în care un venit de bază ar putea funcționa la nivel individual, aceasta spune că speră să includă grupuri care sunt mai reprezentative pentru societate în ansamblu.

Privind spre viitor, Mein Grundeinkommen afirmă că provocările generate de criza climatică, schimbările demografice și tehnologie vor pune întrebări importante cu privire la rolul statului asistențial – și la locul venitului de bază universal în cadrul acestuia.