Un fost pompier din Nebraska ar putea da votul decisiv dintre Harris și Trump / Senatorul republican Mike McDonnell e presat de colegi să accepte schimbarea legii electorale din Nebraska / Fără asta, statul ar putea da Kamalei Harris votul câștigător

Un fost pompier din Nebraska, un stat agricol din câmpiile centrale ale SUA, cu o populație de mai puțin de două milioane de locuitori ar putea să devină cheia alegerilor prezidențiale din 5 noiembrie. Într-un sistem politic american divizat între tabere opuse, cu mecanisme electorale din ce în ce mai disfuncționale din cauza schimbărilor constante, acest lucru s-ar putea întâmpla, relatează Corriere della Sera într-o analiză politică.

Semnalele de alarmă sună de ceva vreme în casa republicană: dacă Kamala Harris pierde Arizona și Georgia, statele sudice „swing” câștigate în 2020 la mustață de Joe Biden, în timp ce în nord rezistă așa-numitul zid albastru democrat (Pennsylvania, Michigan și Wisconsin), ambii candidați s-ar putea trezi cu același număr de delegați – 269 – în colegiul electoral: cei care vor alege efectiv președintele.

Un scenariu care ar trebui să-l recompenseze pe Donald Trump: în caz de egalitate, de fapt, Camera Reprezentanților va fi cea care va indica câștigătorul. Nu cu votul simplu al Camerei (unde republicanii sunt oricum în avantaj), ci și cu cel al delegațiilor teritoriale ale statelor. Și aici Trump este în avantaj.

Dar Nebraska este singurul stat, alături de Maine, care nu urmează regula ”winner-takes-all”: candidatul care obține cele mai multe voturi câștigă toți delegații. Nebraska, un stat puternic conservator, desemnează 5 dintre cei 538 de „mari electori”, dar unul dintre districtele sale – al doilea, cel care include Omaha, principalul oraș – ar putea vota democrat (s-a mai întâmplat cu Obama și, în urmă cu 4 ani, cu Biden), atribuindu-i astfel un delegat lui Kamala Harris, care ar atinge astfel, cu 270 de delegați, cvorumul pentru încoronarea prezidențială.

Trump este conștient de acest risc și i-a presat mult timp pe republicanii din acest stat să schimbe legea electorală prin introducerea criteriului ca și în Nebraska cel care câștigă să ia toți delegații. O schimbare a regulii în ajunul cursei care este foarte discutabilă, dar aparent destul de simplu de realizat: Parlamentul acestui stat are o singură cameră: 49 de senatori, dintre care marea majoritate sunt republicani.

Și guvernatorul, Jim Pillen, de asemenea republican, este de acord cu Trump. Dar nu va supune la vot această modificare a legii electorale, în ciuda tuturor presiunilor pe care le primește. De ce? Adoptarea legii nu este suficientă: Pillen se teme că nu va avea atunci supermajoritatea de două treimi (33 din 49 de voturi) necesară pentru a evita obstrucționarea, ceea ce ar face imposibilă intrarea în vigoare a normei înainte de alegerile prezidențiale din 5 noiembrie.

Până de curând, republicanii aveau 32 de senatori în acest stat, dar la începutul verii Mike McDonnell, democrat timp de 40 de ani, mai întâi pompier, apoi lider sindical și din 2016 senator, a decis să-și schimbe culorile: progresist, dar și catolic, el a intrat în conflict cu partidul care l-a pedepsit pentru pozițiile sale anti-avort.

În cele din urmă s-a despărțit de democrați și a trecut la republicani (care au ajuns astfel la cvorumul de două treimi), dar a precizat de la bun început că este împotriva schimbării legii electorale: consideră sistemul actual mai democratic și mai funcțional.

Încercările de a-l face să se răzgândească au eșuat până acum: nici măcar sosirea în Nebraska a senatorului Lindsey Graham, un fidel al lui Trump și purtătorul mesajului său suprem, nu a reușit să îl miște pe McDonnell.

Mulți prezic că, având atât de multe în joc, fostul democrat va ceda în cele din urmă. Dar timpul se scurge, iar McDonnell are propriul său motiv să nu o facă: anul viitor ar dori să candideze pentru fotoliul de primar al orașului Omaha. Iar pentru a reuși în singura metropolă a statului, are nevoie de votul democraților și de sprijinul sindicatelor care îi cer să reziste.