Un grup de ecologiști îi cere președintelui să nu promulge legea care transformă toate hidrocentralele în lucrări de interes public major. ”Vor fi distruse ecosistemele râurilor de munte, este un ecocid”

Semnatarii petiției care cer blocarea extinderii hidrocentralei pe râul Jiu de la Bumbești-Livezeni, în frunte cu biologul Călin Dejeu, îi cer președintelui Klaus Iohannis să nu  promulge un proiect de lege prin care toate lucrările hidrotehnice  sunt declarate de interes public major. Dejeu susține că proiectul va legifera un adevărat ”ecocid” prin care vor fi afectate ecosistemele râurilor de munte pe care statul intenționează  să construiască hidrocentrale.

Proiectul criticat constă în  modificarea articolului  5 din Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică astfel: ”Lucrările care se declară de interes naţional şi traversează localităţi, drumuri judeţene, orăşeneşti şi comunale şi asigură legăturile cu municipii, oraşe şi comune, fiind necesare pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale, lucrările privind producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, reprezintă lucrări de interes public major.”

O lege pentru încălcarea unei decizii a instanței

Biologul și activistul de mediu Călin Dejeu acuză faptul că prevederea va permite ca toate lucrările hidroenergetice să fie făcute fără a se ține seama de impactul lor asupra mediului. ”În opinia mea, este cel mai nociv pentru mediu proiect de lege din ultimii 30 de ani. Pentru că el vizează facilitarea distrugerii unui tip de ecosisteme care este deja aproape complet distrus în Romania, cel al râurilor de munte (…) Proiectul de lege a fost scris pentru a facilita încălcarea deciziei definitive a Curții de Apel București, privind Defileul Jiului”,  a declarat Dejeu pentru G4Media, referindu-se la decizia instanței de la finele anului trecut prin care studiul de impact asupra mediului  la lucrările de râul Jiu devine obligatoriu pentru Hidroelectrica.

Dejeu susține că proiectul a fost inițiat ca modalitate ocolire a hotărârii judecătorești și are consecințe colaterale pentru toate ecosistemele râurilor de munte. ”Iată că demnitarii corupți nu vor nici să asculte vocea cetățenilor, nici să respecte hotărârile definitive ale instanțelor. Inițiatoarea, Elvira Șarapatin (PSD), este un exponent al grupului de parlamentari anti-natură din Gorj”, afirmă Dejeu.

Jurisprudența europeană, invocată de ecologiști

El invocă mai multe convenții internaționale ratificate de România care ar fi încălcate de proiectul adoptat de Parlament. În plus, este invocată și decizia  Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-182/10 prin care fiecare proiect care devine ”lucrare de interes public major” să fie analizat separat, clasificarea lor în bloc contravenind directivelor europene. ”Analizarea unor eventuale motive cruciale de interes public major și a existenței unor alternative mai puțin prejudiciabile necesită o punere în balanță în raport cu efectele negative produse asupra sitului de planul sau de proiectul avut în vedere. În plus, pentru a determina natura unor eventuale măsuri compensatorii, trebuie identificate cu precizie efectele negative produse asupra sitului respectiv”, prevede hotărârea evocată.

Aceeași hotărâre a CJUE prevede că lucrările de extindere a unei întreprinderi, cum sunt cele preconizate de Hidroelectrica pe râul Jiu, nu pot deveni decât în circumstanțe excepționale lucrări de interes public major. ”Evident că o întreagă categorie de proiecte (cele hidroenergetice, proiecte comune, pe care le găsim în toate colțurile Carpaților Românești și chiar și aval de zona montană) nu are cum să reprezinte ”împrejurări excepționale”.”, argumentează  Dejeu.

În consecință, acesta îi cere șefului  statului nu  doar să nu  promulge legea , ci să sesizeze direct Curtea Constituțională deoarece proiectul încalcă articolul 35 din legea fundamentală care se referă la dreptul la un mediu echilibrat ecologic și articolul 148 care stipulează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.

Foto:  Defileul Jiului/ Wikipedia