Un grup de partizani tătari din Crimeea afirmă că este pregătit să ia armele în mâini pentru a elibera peninsula de ruși

O mișcare clandestină condusă de tătarii din Crimeea este deja activă în spatele liniilor rusești și sute de tineri tătari sunt gata să ia armele pentru a elibera peninsula ocupată, a declarat un lider veteran al comunității, citat de The Guardian.

Mustafa Dzhemilev, considerat pe scară largă drept întemeietorul mișcării pentru drepturile tătarilor din Crimeea, a afirmat că este vorba de grupul de gherilă Atesh, format din tătari, ucraineni și ruși, în Crimeea și în alte regiuni ucrainene ocupate.

Atesh, care înseamnă „foc” în tătara crimeeană, a fost creat în septembrie anul trecut, în principal pentru a efectua acte de sabotaj din rândurile armatei ruse. Aceasta susține că peste 4.000 de soldați ruși s-au înscris deja la un curs online despre cum să „supraviețuiască războiului” distrugându-și propriul echipament.

Grupul susține că a aruncat în aer puncte de control rusești, a asasinat ofițeri ruși, a incendiat cazărmi și a furnizat informații sensibile serviciilor secrete ucrainene. Recent, a afirmat că geniștii ruși au amplasat mine în uzina chimică Krymskyi Titan din Armiansk, în nordul Crimeei. O explozie acolo ar putea răspândi un nor toxic de amoniac.

„Atesh este foarte adânc (infiltrat) în subteran”, a declarat Dzhemilev, în vârstă de 79 de ani, pentru The Guardian într-un interviu acordat la Kiev. „Nu a existat nicio arestare în rândul membrilor Atesh, dar ei lucrează în interiorul teritoriului Crimeei aruncând în aer obiective”.

Dzhemilev a declarat că comunitatea tătară din Crimeea, formată din 300.000 de persoane, a fost în centrul rezistenței față de ocupația rusă din 2014, când Moscova a anexat Crimeea, nu în ultimul rând din cauza experienței sale sub dominația Moscovei.

Tătarii din Crimeea sunt nativii vorbitori de limbă turcă din Crimeea, absorbiți de Hoarda de Aur mongolă în secolul al XIII-lea. Aceștia au adoptat islamul și în secolul al XV-lea au format puternicul Hanat al Crimeei. După anexarea rusă în 1783, procesul de persecuție și expulzare a început sub dominația imperială și a continuat sub Uniunea Sovietică.

În 1944, Stalin a deportat întreaga populație tătară din Crimeea, majoritatea în Uzbekistan, inclusiv familia lui Dzhemilev, când acesta avea șase luni. În calitate de activist pentru drepturile omului, a petrecut ani de zile sub supraveghere și în colonii penale. Nu mai este președintele adunării tătarilor din Crimeea, Mejlis, dar rămâne membru al parlamentului.

La 12 martie 2014, la două săptămâni după ce soldații ruși care nu purtau nicio insignă au ocupat puncte strategice din Crimeea și cu patru zile înainte de organizarea unui „referendum” în peninsulă pentru a-i aproba „independența”, Vladimir Putin a vorbit cu Dzhemilev la telefon.

„Mi-a spus că îi vede pe tătarii din Crimeea ca fiind pacifiști și că spera să nu existe violență”, și-a amintit Dzhemilev despre conversația de 45 de minute. „I-am spus, stai puțin, este non-violență atunci când îți aperi drepturile civile în propria țară. Dar atunci când bocancul unui inamic calcă pe pământul tău, este o cu totul altă problemă”.

Dzhemilev a declarat că tătarii din Crimeea sunt cei mai afectați de ocupația rusă. Aceștia reprezintă 13% din populația peninsulei, dar a spus că 85% din arestările politice și perchezițiile ilegale îi vizează pe aceștia. Activiștii tătarilor din Crimeea au fost în mod disproporționat victimele răpirilor și disparițiilor. Dzhemilev a declarat că 49 de activiști sunt dispăruți și doar opt dintre corpurile lor au fost găsite până în prezent. Lideri politici și zeci de activiști au fost încarcerați.

În ciuda nivelului de control și persecuție, Dzhemilev a declarat că, dacă tătarii din Crimeea ar simți că eliberarea este aproape, rândurile partizanilor ar crește semnificativ. „În momentul de față, aproximativ 1.000 de tineri sunt gata să ia armele imediat ce va sosi armata ucraineană, dacă vor reuși să facă rost de arme”, a spus el.

Refat Chubarov, actualul președinte al Mejlis, a avertizat împotriva puterilor externe care încearcă să negocieze viitorul Crimeii fără participarea populației indigene.

„Nu vrem un alt Ialta”, a declarat Chubarov pentru The Guardian, referindu-se la întâlnirea din 1945 din stațiunea de vară din Crimeea, unde Franklin Roosevelt și Winston Churchill au acceptat asigurările lui Iosif Stalin că vor fi permise alegeri democratice în țările din Europa de Est.

Chubarov a declarat că există „mii” de tătari din Crimeea gata să lupte împotriva oricărei încercări de a-și părăsi patria aflată sub ocupație rusă prelungită.

Contraofensiva ucraineană este în curs de desfășurare, iar forțele Kievului obțin câștiguri teritoriale, dar sunt încă departe de formidabilele fortificații pe care forțele rusești le-au construit de-a lungul drumului spre Crimeea. Eliberarea regiunii nu pare iminentă și chiar dacă Ucraina face brusc o breșă și ajunge în Crimeea, unii dintre susținătorii Kievului de la Washington și din câteva capitale europene sunt nervoși la perspectiva ca forțele de ocupație rusești să fie alungate, de teamă ca nu cumva acest lucru să-l facă pe Putin suficient de disperat încât să folosească o bombă nucleară sau o altă armă de distrugere în masă.

Ca și în cazul voluntarilor ruși care luptă cu sprijinul Ucrainei pe teritoriul rusesc, rolul militar al tătarilor din Crimeea ca forță de partizani foarte motivată ar fi o modalitate de a pune Moscova sub presiune suplimentară fără a alarma aliații.

„Tătarii din Crimeea sunt extrem de importanți în viitoarea eliberare a Crimeei, din punct de vedere ideologic, politic și din alte puncte de vedere”, a declarat consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak. „Ei sunt foarte activi și eficienți în ceea ce privește pregătirea pentru viitoarea eliberare a Crimeei. Dzhemilev și Chubarov cooperează în mod activ cu biroul prezidențial și cu guvernul central ucrainean în aceste pregătiri”.

„Tătarii din Crimeea servesc în serviciile armate ale Ucrainei și joacă un rol activ în operațiunile de partizani din Crimeea. Există o rețea destul de largă în Crimeea în acest moment, care este foarte utilă. Se întâmplă acolo anumite incidente care sunt o dovadă în acest sens.”

După eliberare, tătarii din Crimeea vor încerca să obțină o mai mare recunoaștere, inclusiv o modificare constituțională care să facă din Crimeea o „republică națională” în care ei, ca popor autohton, ar avea un statut special.

Cu toate acestea, în această privință, guvernul președintelui Volodimir Zelenski nu a dat nicio asigurare specifică.

„Pe timp de război este interzis să schimbi constituția”, a declarat Tamila Tasheva, o activistă tătară din Crimeea, care în prezent este reprezentantul permanent al președintelui în Crimeea, într-un interviu la Kiev. „Se vorbește mult despre statutul Crimeii după eliberare, dar în acest moment nu există o decizie finală. În acest moment, această chestiune este în așteptare”.