Un grup de pensionari sunt ultimii membri ai unicului club de filatelie din Oradea / „În urmă cu 30 de ani, clubul avea 3.000 de membri. Acum, n-are nici 30. (…) Numai boșorogi„ / ”Tinerii nu mai sunt interesaţi de filatelie, de când au apărut telefoanele”

Pe o străduţă aproape de centrul Oradiei, în fiecare după-amiază de joi se întâlnesc câţiva pasionaţi ai unei îndeletniciri aproape uitate: filatelia. În era tehnologiei şi a comunicării instantanee, colecţionarii de timbre încă răsfoiesc cataloage, analizează cu lupa fiecare detaliu şi discută despre timbrele rare care le lipsesc, relatează Bihoreanul.

Ultimul club de filatelie din oraş mai are o mână de membri devotaţi, care probabil vor rămâne pasionaţi pe vecie de mărcile poştale. Sunt pensionari trecuţi de 60, 70 şi 80 de ani, conştienţi că, odată cu ei, va muri şi mişcarea filatelică locală.

„În urmă cu 30 de ani, clubul avea 3.000 de membri. Acum, n-are nici 30, din care ne vedem constant un sfert”, zice Bălănean.

Cu două excepţii, toţi membrii sunt pensionari, trecuţi de 60, 70 sau chiar 80 de ani, cel mai vârstnic fiind un filatelist de 84 de ani. „Numai boşorogi”, spun chiar ei, râzând. Pentru toţi, întâlnirile săptămânale sunt, însă, şi un bun prilej de socializare.

Dezinteresul îl văd colecţionarii chiar în familiile lor. Unul dintre cei mai tineri filatelişti ai clubului este Imre (foto), care are 66 de ani şi a moştenit pasiunea de la tatăl său. Colegii se mândresc cu el, pentru că reprezintă a doua generaţie de filatelişti din familia sa, însă Imre zâmbeşte puţin amar: tocmai se pregăteşte să-şi vândă toate colecţiile. „Fiica mea mi-a spus să nu-i las colecţiile moştenire, că nu le vrea, preferă banii. Aşa că le voi vinde”.