Un măr otrăvit. De ce e criticată oferta lui Putin ca SUA să folosească bazele Rusiei pentru a ataca teroriștii din Afganistan

Politicienii de la Washington, atât democrați, cât și republicani, au criticat informațiile potrivit cărora Administrația Biden ar lua în considerare oferta făcută de președintele rus Vladimir Putin ca Statele Unite să poată utiliza bazele militare ale Rusiei din Asia Centrală pentru a monitoriza și a răspunde amenințărilor teroriste venite din Afganistan. Oferta liderului de la Kremlin este considerată drept contrară intereselor de securitate ale SUA și a fost respinsă ca fiind un „măr otrăvit” de reprezentanții ambelor partide mari din America.

Contextul

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat marți, în timpul unei audieri desfășurate în fața Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului, că șeful Statului Major, generalul Mark Milley, a vorbit cu omologul său rus despre o ofertă făcută de Putin de a utiliza bazele rusești din Asia Centrală pentru a răspunde amenințărilor teroriste apărute după retragerea forțelor americane din Afganistan.

Dar șeful Pentagonului a respins afirmațiile potrivit cărora Departamentul Apărării ar urmări să obțină „permisiunea” Moscovei de a efectua operațiuni militare din acele locații.

„Generalul Milley a purtat recent o conversație cu omologul său rus,” a declarat Austin. „Pot să vă asigur că nu căutăm permisiunea Rusiei de a face ceva… Dar cred că (Milley) a cerut clarificări cu privire la ce a însemnat acea ofertă.”

Precizările lui Lloyd Austin au venit la o zi după ce Wall Street Journal a relatat că Milley a discutat oferta Kremlinului cu șeful statului major rus, Valeri Gerasimov, în timpul unei întâlniri pe care a avut-o cu acesta săptămâna trecută la Helsinki.

Discuția celor doi a fost rezultatul summit-ului dintre președintele Joe Biden și omologul său rus la Geneva, la 16 iunie, când Putin a avansat ideea găzduirii de trupe americane în bazele rusești din Asia Centrală.

Potrivit ziarului, Milley l-a întrebat pe Gerasimov despre oferta lui Putin la cererea Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, care dorea ca șeful Statului Major să clarifice dacă a fost vorba de o propunere serioasă sau doar despre un subiect de discuție. Sursele au declarat pentru Wall Street Jorunal că Gerasimov a fost „evaziv” atunci când a fost întrebat de propunerea lui Putin.

„Aceasta este o problemă care cred că a apărut în timpul unei conversații pe care președintele (Biden) a avut-o cu președintele Putin, unde președintele Putin s-a oferit… să ofere asistență,” a declarat Austin.

Amenințări teroriste

Informațiile legate de oferta lui Putin au venit în contextul în care, la mijlocul lunii august, talibanii au preluat controlul asupra Afganistanului după ce au copleșit forțele locale de securitate în urma unei ofensive rapide.

Retragerea haotică a forțelor americane din Afganistan a creat temeri că militanții islamiști ar putea oferi găzduire organizațiilor teroriste, permițând acestora să se reorganizeze și să planifice atentate împotrina unor ținte din occident. Generalul Milley a avertizat de altfel marți că Al Qaeda ar putea obține mijloacele de a ataca teritoriul american într-un an sau doi.

În plus, situația din Afganistan a devenit și mai delicată prin numirea lui Sirajuddin Haqqani, liderul temutei reţele Haqqani, în postul de ministru de Interne în guvernul anunțat de talibani.

Cei din rețeaua Haqqani sunt afiliați talibanilor, fiind responsabili de unele dintre cele mai violente atacuri desfășurate în timpul războiul de două decenii din Afganistan, inclusiv de explozia unui camion-capcană în Kabul în 2017. În acel atac au murit peste 150 de persoane.

Rețeaua Haqqani a fost, de asemenea, acuzată de un atac asupra ambasadei SUA și a bazelor NATO din apropiere, atentat care a avut loc la Kabul, la 12 septembrie 2011. Opt persoane – patru ofițeri de poliție și patru civili – au fost uciși în acest atac.

Rețeaua Haqqani a fost desemnată de către SUA o organizație teroristă străină. Ea menține legături strânse cu Al-Qaeda.

Potrivit profilului FBI al lui Sirajuddin Haqqani, acesta este „căutat pentru a fi interogat în legătură cu atacul din ianuarie 2008 asupra unui hotel din Kabul… care a ucis șase persoane, inclusiv un cetățean american.”

FBI a precizat despre Sirajuddin Haqqani că se bănuiește „că a coordonat și a participat la atacuri transfrontaliere împotriva Statelor Unite și a forțelor coaliției din Afganistan. Haqqani ar fi fost implicat și în planificarea încercării de asasinare a (fostului) președinte afgan Hamid Karzai în 2008.”

Potrivit analiștilor, numirea lui Sirajuddin Haqqani în guvern poate complica încercările talibanilor de a coopera cu Statele Unite, mai ales că președintele Biden i-a îndemnat pe talibani să rupă toate legăturile cu grupările teroriste.

În căutare de soluții

Fără a mai avea trupe în Afganistan și fără să mai beneficieze de susținerea logistică la fața locului, Statele Unite sunt în prezent într-o situație ingrată în ceea ce privește eforturile contrateroriste în zonă. De la retragerea sa din Afganistan, SUA sunt nevoite să depindă de bazele lor din regiunea Golfului Persic, în principal din Qatar și Emiratele Arabe Unite, pentru a monitoriza situația din țara asiatică, aflate însă la mii de kilometri distanță de țintele potențiale.

Nu este de mirare că aceste eforturi contrateoriste au devenit acum infinit mai grele, iar Administrația Biden este în prezent în căutare de locații în regiune din care să desfășoare operațiuni împotriva grupărilor teroriste din Afganistan. (Așa-numitele eforturi over-the-horizon de combatere a terorismului, la care speră să recurgă Casa Albă, vizează eliminarea operațiunile teroriste înainte ca ele să poată afecta Statele Unite sau alte ținte străine).

Una dintre variante o reprezintă țări din Asia Centrală, cu care americanii ar putea negocia să le permită accesul pentru a utiliza drone și alte aparate de supraveghere. Un obstacol major îl reprezintă însă opoziția lui Putin. În timpul summit-ului cu Biden de la Geneva din vară, liderul de la Kremlin și-a exprimat opoziția față de eforturile americane de a negocia accesul militar în Afganistan cu guvernele din Asia Centrală, propunând ca alternativă bazele militare rusești din regiune.

Potrivit informațiilor oferite de The Diplomat, Rusia are mai multe facilități militare în Asia Centrală care datează din perioada sovietică. Cele mai importante sunt baza aeriană Kant, situată la est de capitala kirghiză, Bișkek, și mai multe facilități cunoscute în mod colectiv ca cea de-a 201-a Bază Militară din Tadjikistan (aflate în principal în Dușhanbe și Bokhtar). Analiștii afirmă că cea de-a 201-a Bază Militară din Tadjikistan este cea mai mare instalație militară externă a Rusiei, cu aproximativ 7.000 de soldați.

Un oficial de la Casa Albă a declarat însă pentru Wall Street Journal că SUA nu vor cere permisiunea Rusiei de a-și plasa forțe mai aproape de Afganistan, deși Administrația Biden urmărește să înțeleagă mai bine poziția președintelui rus. „Vom urmări propriile noastre politici bazate pe propriile noastre obiective,” a spus oficialul. „Realitatea este că Rusia este un element al ecuației din regiune și, prin urmare, discutăm cu ei.”

De ce însă oferta lui Putin este văzută la Washington ca una „otrăvitoare,” care va dăuna intereselor americane?

Ce cred republicanii

Dezvăluirile din Wall Street Jorunal privind discuția dintre Milley și Gerasimov despre oferta lui Putin au fost criticate de opoziția republicană de pe Capitol Hill. Republicanii din Comitetele pentru Servicii Armate ale Camerei și Senatului, precum și cei din Comitele pentru Afaceri Externe au criticat Casa Albă și au solicitat mai multe informații într-o scrisoare adresată șefului Pentagonului și șefului diplomației americane, Antony Blinken.

„Invitarea Rusiei în discuții nu va promova obiectivele vitale ale SUA de combatere a terorismului și nici nu reprezintă calea către relația stabilă și previzibilă cu Rusia pe care Administrația Biden pretinde că o dorește,” au scris republicanii. „Rusia este mai preocupată de colectarea de informații cu privire la SUA și aliații noștri decât de împărtășirea de informații despre amenințările teroriste.”

„Orice încercare de a coordona accesul la baze sau operațiunile militare cu Federația Rusă riscă să încalce interdicția legală a cooperării militare SUA-Rusia,” au adăugat aceștia.

Potrivit WSJ, în timp ce SUA și Rusia împărtășesc îngrijorări comune cu privire la amenințarea terorismului, ideea de a colabora cu Rusia pentru combaterea terorismului este plină de provocări, în special din punct de vedere politic. Congresul a adoptat în 2017 o legislație care împiedică cooperarea strânsă între militarii SUA și Rusia, atât timp cât trupele rusești sunt în Ucraina, cu excepția cazului în care secretarul apărării emite o derogare specială.

Senatorii republicani au criticat din nou Administrația Biden pentru lipsa „unui plan realist” de desfășurare a operațiunilor de combatere a terorismului în urma unei retrageri despre care susțin că va exacerba amenințările teroriste împotriva SUA.

„Ceea ce vedem astăzi în rapoarte despre solicitarea de a utiliza bazele rusești – acesta este doar un alt exemplu pe care îl vedem venind din partea Administrației Biden,” a declarat senatoarea Deb Fischer (Nebraska), care l-a chestionat pe Austin privind discuțiile cu Rusia. „(Administrația Biden) ne-a lăsat într-adevăr într-o poziție teribilă, în care trebuie să le cerem rușilor să poată proteja Statele Unite de teroriști și trebuie să le cerem să folosim instalațiile lor.”

Criticile democraților

Informațiile privind discuțiile dintre comandanții militari american și rus pe marginea ofertei lui Putin n-au fost criticate doar de republicanii de la Washington. Democrații s-au grăbit și ei să desființeze oferta „otrăvitoare” făcută de liderul de la Kremlin, avertizându-l totodată pe președintele Biden să nu folosească bazele Rusiei pentru operațiuni contrateroriste în Afganistan.

Președintele Joe Biden nu ar trebui să poziționeze trupele americane în bazele rusești, au afirmat aliații săi din Congres, deoarece „nu poți avea încredere în ei” (în ruși), a declarat președintele Comitetului pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților, democratul Gregory Meeks (New York). „Nu văd (trupele americane) folosind o bază” de-a Rusiei, a adăugat el.

La rândul său, congresmanul Tom Malinowski, un democrat din New Jersey care a ocupat o funcție înaltă în Departamentul de Stat în timpul președinției lui Barack Obama, a avertizat, de asemenea, Administrația Biden să nu permită rușilor să transforme situația într-un avantaj.

„Nu cred că Rusia face ceva undeva fără a urmări obiectivul de a submina interesele Statelor Unite,” a declarat Malinowski. „Nu aș vrea ca vreun aspect al securității noastre în acea regiune să fie dependent de găzduirea (forțelor noastre) de către Rusia,” a spus democratul.

Surse: Wall Street Journal, Washington Examiner, The Diplomat, Yahoo News