Un medic consideră că inimile de porc ar putea opri criza de organe pentru oameni: Cum funcționează xenotransplanturile

Chirurgul Muhammad Mansoor Mohiuddin este un lider în domeniul nou al xenotransplantului (transferul de organe de la o specie la alta), în cazul său, de la porci la oameni, prezintă National Geographic.

Uneori, tragediile pot fi descoperiri, sau începuturi de descoperiri. Acesta a fost cazul acum câțiva ani, când o echipă de chirurgi de la University of Maryland Medical Center, condusă de Muhammad Mansoor Mohiuddin și Bartley Griffith, a realizat o procedură revoluționară pe un bărbat de 57 de ani care suferea de insuficiență cardiacă terminală. 

David Bennett Sr. fusese refuzat pentru un transplant de inimă tradițional din cauza mai multor factori de sănătate. Mii de oameni în fiecare an se confruntă cu o realitate similară, parțial din cauza crizei de organe din Statele Unite. Mohiuddin a recomandat o alternativă: inima unui porc, modificată genetic pentru a minimiza riscul de respingere.

Experimentul radical, realizat în 2022, a avut succes, cel puțin inițial. Funcția cardiacă a lui Bennett era puternică și nu au apărut semne de respingere a organului. Din păcate, el a murit două luni mai târziu, după ce noua inimă a cedat din cauza complicațiilor imunologice. Totuși, operația sa a oferit lui Mohiuddin și echipei sale informații valoroase pe care le pot folosi în viitor.

Mohiuddin este un pionier în domeniul xenotransplantului, procesul de transplant de organe de la o specie la alta, și autoritatea mondială de vârf în transplantul de inimi de porc la oameni. El recunoaște că este o specialitate în dezvoltare: până acum, Mohiuddin a mai realizat procedura o singură altă dată, în 2023. 

Pacientul respectiv, Lawrence Faucette, a murit și el, de data aceasta la aproximativ 40 de zile după operație, când sistemul său imunitar a respins grefa. Însă fiecare transplant, fiecare eșec, îl aduce pe Mohiuddin un pas mai aproape de visul său de a realiza un xenogref reușit, și o lume în care oricine are nevoie de un transplant de inimă să poată obține unul.

Inițial, experimentele lui Mohiuddin au implicat transplanturi de inimi de hamster în șobolani. Apoi au urmat inimi de șobolan în șoareci, și inimi de porc în babuini și cimpanzei, primatele care sunt cele mai apropiate genetic de oameni. Deci, de ce să nu folosească maimuțe pentru transplanturi umane? 

„Ceea ce am descoperit este că, deși cimpanzeii și toate primatele non-umane sunt mai apropiate de oameni, HIV a fost transmis”, explică Mohiuddin. În plus, o maimuță ajunge la maturitate după 20 de ani, iar inima sa nu crește suficient de mare pentru a funcționa într-un om adult.

Porcii, a descoperit el, oferă o cale utilă de viitor: scroafele nasc în medie 10 purcei fiecare, iar porcii modificați genetic pot fi crescuți rapid. Deși fiziologia unui porc este discordantă cu cea a unui om, progresele în editarea genetică au făcut ca porcii să devină donatori viabili de organe. 

Porcii tineri utilizați în procedurile lui Mohiuddin au aproximativ 30.000 de gene, dintre care doar 10 au fost modificate pentru a face inimile lor potrivite pentru transplant. El spune că, în principal, genele porcului sunt editate pentru a preveni respingerea inimii de către sistemul imunitar uman. 

De asemenea, el determină ce modificări genetice sunt necesare pentru a împiedica inimile de porc să crească odată ce sunt plasate în cavitățile toracice ale pacienților. În plus, Mohiuddin a dezvoltat un regim inovator de imunosupresie destinat să depășească respingerea inimii de porc transplantate.

Unii oameni ar putea găsi ideea de a ucide porci pentru organele lor dezgustătoare, dar Mohiuddin crede că această practică poate servi unui bine mai mare. „Când vine vorba de salvarea unei vieți,” spune el, „acest lucru are prioritate față de orice alte probleme.”