G4Media.ro

Un medic specialist în Anestezie și Terapie Intensivă din Cluj vorbește despre…

sursa foto: Ziarul de Iași

Un medic specialist în Anestezie și Terapie Intensivă din Cluj vorbește despre un fenomen teribil provocat de Covid-19, hipoxia silențioasă: „Oamenii se sufocă și nu își dau seama. Vin, vorbesc cu noi, dar ei nu au aer și ajung pe ATI fără să știe că au saturația la 50%”

Aproape săptămânal în Cluj s-a crescut capacitatea locurilor în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă, dar tot nu sunt destule. Zilnic se caută paturi libere în alte localități din România.

  • În Cluj s-a ajuns în situația în care la UPU ajung să fie intubate persoane aduse cu forme severe de infecție cu Sars.
  • Un medic specialist în Anestezie și Terapie Intensivă vorbește despre un fenomen cumplit, hipoxia silențioasă. Mulți pacienți infectați cu Sars-Cov-2 ajung pe picioarele lor la spital cu saturație de 50% și nu își dau seama că se sufocă. Creierul le este afectat de lipsa de oxigen, oamenii devin agitați, vorbesc și apoi ajung să fie intubați.

8 spitale tratează în județul Cluj cazuri de Covid-19, iar capacitatea de ATI va ajunge la 102 paturi. Mai multe secții sunt în curs de reamenajare. În acest moment, cea mai mare presiune este pe Spitalul Județean, la Unitatea de Primire a Urgențelor. Aici vin pacienți cu politraumatisme, cu intoxicații, cu traume diverse și pacienți pozitivi cu Covid-19 cu insuficiențe respiratorii acute. Toți care vin și sunt netestați, prezintă un risc. Triajul este cel mai complicat fiindcă o urgență cu risc vital nu poate fi pusă în așteptare câteva ore până când sosește rezultatul unui test PCR. Medicii prioritizează pacienții, iar alții ajung să fie tratați în ambulanțe în curtea spitalului, fiindcă nu sunt locuri pentru toți. Starea unora se agravează cu rapiditate, iar medicii urgentiși îi intubează și încearcă să le mențină semnele vitale până la găsirea unui loc într-o unitate medicală dedicată Covid. La Spitalul Județean e plin.

  • „Formele care sunt acum și situațiile cu care ne lovim acum nu au fost în perioada stării de urgență și în primăvară. Sunt mult mai mulți pacienți, iar formele de prezentare sunt mult mai severe. Unii pacienți vin, vorbesc cu noi, dar insuficiența respiratorie este atât de severă încât noi decidem că acel pacient va trebui intubat pentru a nu se agrava hipoxia. Dacă crește numărul de cazuri cu formă medie și severă, vor fi tot mai mulți pacienți de terapie intensivă. Să știți că aceste paturi ne trebuie și pentru pacienți non-Covid, sau care nu mai sunt infecțioși, dar care au și ei afecțiuni asociate și trebuie tratați”, spune directorul medical de al Spitalului Județean Cluj, Adela Golea.

Medicul Cristina Petrișor conduce secția de ATI de la Spitalul Județean destinată pacienților cu Covid-19. „Solicitările sunt foarte multe, mai multe decât ne permite capacitatea de internare. Și în UPU se intubează, fiindcă ei au competență să facă asta. Dacă ai o urgență, nu poți să o pui în așteptare. Sunt pacienți cu Covid și în zona tampon din spital, sunt și la neurochirurgie. Sunt pacienți internați pozitivi cu urgențe asociate care trebuie stabilizați. Nu e atât de simplu nici să fie mutați fiindcă se pot altera foarte rapid și pe transport cei cu insuficiențe respiratorii. Plus că nu sunt locuri. Sistemul e suprasolicitat. Acum mărim capacitatea pentru a lăsa libere alte zone, cum sunt neoruchirurgia, chirurgia generală și altele. De asemenea, operațiile cronice nu s-au blocat. Sunt foarte mulți neoplazici. Nu poți lăsa un pacient cu tumoră pulmonară cinci luni, până trece pandemia”.

18 paturi ATI pentru Covid va avea Spitalul Județean de săptămâna viitoare.

Medicul Cristina Petrișor vorbește despre un fenomen tot mai întâlnit asociat infecției cu Sars-Cov-2, hipoxia silențioasă. Mulți pacienți infectați ajung să aibă saturație sub 50%, la limita stopului cardiac și nu își dau seama că nu au aer.

  • „De obicei îți dai seama, fiindcă e vorba de un efort respirator foarte mare, de un travaliu, de o luptă. Dar sunt mulți pacienți cu Covid-19 care nu își dau seama ce li se întâmplă. Asta se numește, în termeni medicali, silent hopoxia (hipoxie silențioasă). Concentrația de oxigen din sânge scade vertiginos și ei nu știu. Sunt pacienți cu 50% saturație și vorbesc cu noi, au fenomene de encefalită. Centrul respirator nu simte hipoxia. Se sufocă și nu își dau seama. Vorbesc, sunt agitați din cauza asta, fiindcă lipsa de oxigen afectează și creierul. Apoi pot intra în stop.”

Uneori pacienții din Cluj nici nu apucă să mai ajungă la spital, neavând un pulsoximetru, intstrument de măsurare a saturației. Sunt aceste cazuri de hipoxie silențioasă. Familia sună de cele mai multe ori la ambulanță atunci când căderea unui pacient infectat este abruptă. Salvarea ajunge, dar pacientul este în stare critică și în stop cardio-repirator.

Alți pacienți, spune medicul, vin cu lipsă de oxigen, dar se agrevează după șapte sau opt zile și dezvoltă pneumonii bacteriene după cele virale. Sau oameni care vin pe picioarele lor la spital, iar apoi se agravează rapid și intră în comă sau mor.

  • „E foarte greu pentru familii. Adică cineva apropiat merge de acasă pe picioare, merge la spital, vorbește, iar în câteva zile se agravează subit și ajunge să fie intubat sau decedează. E greu de acceptat. Oamenii reacționează diferit. Noi vorbim zilnic cu familiile, e foarte greu. E groaznic să-i explici unui părinte de 60 de ani că-i moarte fiul sau că-i foarte grav. Dar trebuie să le spunem. Trebuie să știe realitatea. Nu putem oferi speranțe false, mai ales dacă e în stare foarte gravă, mai ales că nu-i văd, că nu pot veni aparțintori pe secții din spital. Unii mă întreabă: o, dar numa Covid are? Doar atâta? Alții catastrofează de la început dacă cineva ajunge intubat. Oamenii reacționează diferit.”

Doctorița Cristina Petrișor vorbește și de panica generată în primăvară, la începutul pandemiei.

  • „Erau imaginile acelea din Italia, Spania, cu sicrie, cu cadavre, cu morți. Personalul medical era speriat și populația era panicată. Acum s-a ajuns cumva la o normalitate. Panica nu e bună. Sunt și medici cu comorbidități care lucrează în vremea asta. Cea mai mare problemă este, să știți, nu lipsa medicilor, ci a personalului mediu, auxiliar, infiermiere, asistente, brancardieri și tot ce presupune o secție. O singură persoană care intră pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă are nevoie de aproximativ 6 luni de acomodare, de învățare a tot ceea ce presupune secția Covid ATI. Se vine și prin detașare, dar detașarea se face pe 30 sau 60 de zile. Când încep să se acomodeze, o luăm de la capăt. Dar nu ne plângem. Nu se plânge nimeni. Încercăm să facem față situației. Formăm echipe care lucrează pe ATI, pe secție de Covid și non-covid. Nu ne intersectăm. Se lucrează prin rotație, dar avem și noi cazuri aproape în fiecare săptămână în rândul personalului medical fiindcă e o transmitere comunitară puternică. Nu din spital se ia, ci din afară. Am avut și pacienți medici ajunși pe ATI, supraviețuitori sau care au pierdut lupta. Nu ne ocolește virusul nici pe noi și putem ajunge și noi pacienți. Nu e nici o diferență”.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

6 comentarii

  1. Incercati asta: Bagatile o punga cu sange amestecat cu remdesivir, ca virusul ataca si sangele care nu mai poate duce destul oxigen, nu numai plamanii. Nu glumesc, poate merge?

  2. hm, nu-i rau sa te protejezi, nu? intrebarea mea este in continuare de ce anumite centre de putere doresc sa trimitem copii la scoala, vrem sa-i imbolnavim si pe ei? plateste cineva pentru copilul trmis la scoala si decedat apoi de covid?

    • Copiii nu sunt afectati la fel ca adultii. Ultimul raport din SUA spune ca din 240000 de decese cauzate de COVID, doar 0.03% au fost subt 14 ani. Trei la zece mii.
      Pe de alta parte, daca inchizi scolile, ce faci cu parintii?.. Cine are grija de acei copii?

      UK este in carantina de 3 saptamani – au inchis barurile si magazinele, dar scolile au ramas deschise si oamenii merg la munca. Numarul de cazuri noi este in scadere, aproape la jumatate fata de cat era la inceputul lunii.

    • Daca copilul tau are o stare de sănătate care poate duce la deces daca se infectează cu Covid, tine-l acasa. Daca ti-e frica ca se îmbolnăvește de Covid la scoala si aduce acasa, incearca întâi sa il înveți sa se protejeze, sa poarte corect masca etc. Copiii mei nu au patit absolut nimic in alea 3-4 săptămâni cat au apucat sa meargă la școală in toamna. Daca nu ai încredere in el ca se protejează, găsește un motiv sa il tii acasa.
      In orice caz, nu ii priva pe altii de dreptul de a invata. Școala online sau hibrida pt cei care stau acasă nu are nicio legătură cu cea „fizica” din punct de vedere al eficienței, nivelul de predare al profesorilor, de atenție al elevilor etc.
      Conform statisticilor, numărul de copiii decedați de covid fara alte comorbiditati este spre 0. Sunt sanse mai mari sa ii calce masina in drum spre școală decât „sa decedeze apoi de covid”

    • cei care insista cu redeschiderea scolilor, sunt idioti. Scolile sunt focare de covid, dupa 4 ore (iar uneori 7,8) de stat impreuna intr-o incapere, mastile nu mai reprezinta nicio protectie. Sa spunem ca nu sufera copiii, desi bolnavi (ceea ce oricum nu e adevarat), va dati seama ca familiile lor si ale profesorilor, sunt practic condamnate sa faca boala ? Sunt atat de multe cazuri acum, cu scolile inchise, daca nu ar fi asa, ar fi un dezastru. Mai bine in viata, si din primavara sa ne revenim – cu totul

  3. Oamenii ajung la spital cu hipoxie silentioasa pentru ca sunt obligati sa stea acasa si sa se trateze cu paracetamol si vit.C…
    Pentru ca in farmacii nu exista antivirale!
    Pentru ca medicii de familie nu au ce trata pacientii in ambulatoriu!
    Daca s ar administra antivirale de la debutul simptomelor, in primele 5 – 7 zile pentru a bloca , macar partial, replicarea virala, complicatiile bolii se pot reduce cu cel putin 30%.
    Avem in farmacii Tamiflu ( oseltamivir), pe baza de reteta, de ce nu avem si Fluguard (Favipiravir), care tot pentru tratamentul gripei a fost produs, dar se foloseste si in Covid-19?
    Depozitele de la Terapia Cluj sunt pline cu Favipiravir!
    Dati drumul la antivirale in farmacii!!!
    G4Media ar trebui sa se implice si sa faca o investigatie pe tema asta, sa aflam si noi de la ” specialistii” din Ministerul Sanatatii de ce in varful de sezon al pandemiei nu avem acces la Favipiravir in farmacii, un tratament ieftin care ar salva multe vieti !