„Un metru pătrat pe persoană”: Populația penitenciară din Franța atinge un nivel record și va crește în continuare în mod inevitabil pe termen scurt

Aproape fiecare lună aduce un nou record de scădere. Cu 74.513 persoane încarcerate la 1 iulie, față de 73.699 la 1 iunie, potrivit cifrelor Ministerului Justiției, Franța a depășit pentru a șasea oară de la începutul anului 2023 recordul privind numărul de deținuți în închisori. De asemenea, este pentru prima dată când este depășită pragul de 74.000 de persoane, relatează France 24.

Oficial, Franța are doar 60.666 de locuri în închisorile sale. Prin depășirea acestui nou prag, densitatea generală a închisorilor din țară crește la 122,8%, față de 118,7% în aceeași perioadă în 2022. În unele regiuni, cum ar fi Perpignan, în sudul Franței, această rată depășește chiar 200%, ajungând la 212%.

Problema este că situația se va înrăutăți și mai mult în următoarele săptămâni și luni. Acest lucru este cauzat de faptul că revoltele declanșate de moartea tânărului Nahel, ucis prin împușcare de un polițist la 17 iunie, au dus la un mare val de condamnări și încarcerări, care nu au fost încă toate luate în considerare în cifrele oficiale. Intervievat la RTL la 19 iulie, ministrul francez al justiției, Éric Dupond-Moretti, a declarat că au fost pronunțate în total 1.278 de sentințe în legătură cu violențele urbane, dintre care 1.056 de pedepse cu închisoarea.

Rezultatul unei justiții mai dure

Problema supraaglomerării închisorilor este o dezbatere recurentă în Franța și în Europa. În mai multe rânduri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a criticat Franța pentru gestionarea închisorilor sale, arătând cu degetul spre ceea ce consideră a fi o „problemă structurală” și denunțând „condițiile degradante” care rezultă.

Pentru Dominique Simonnot, Controlorul general al locurilor de privare de libertate,  (CGLPL), autoarea unui raport publicat la sfârșitul lunii mai, care prezintă o imagine dramatică a situației din închisorile franceze, aceste recorduri succesive de supraaglomerare se explică în primul rând prin utilizarea tot mai frecventă a proceselor sumare.

În opinia sa, aceste proceduri accelerate, care permit judecarea unei persoane în câteva ore de la reținerea în arestul poliției, încurajează condamnările la închisoare. Ea estimează că 90% din aceste procese se încheie cu detenție preventivă sau cu închisoarea. Pe scurt, „cu cât există mai multe înfățișări imediate, cu atât mai multe persoane sunt încarcerate”, afirmă ea.

Cealaltă explicație este mult mai politică. De la numirea sa la Ministerul Justiției, Éric Dupond-Moretti a cerut în mod constant o reacție „fermă” și „rapidă” la criminalitate și a inițiat mai multe proiecte de lege menite să înăsprească arsenalul juridic pentru anumite infracțiuni și delicte. Cel mai recent exemplu este o nouă lege anti-corupție adoptată la sfârșitul lunii iulie. Aceasta triplează sancțiunile aplicate anterior pentru ocuparea ilegală a unei locuințe. În prezent, ocupanții ilegali riscă până la trei ani de închisoare și o amendă de 45.000 de euro, față de un an de închisoare și o amendă de 15.000 de euro în trecut.

În concluzie, „deținuții petrec din ce în ce mai mult timp în închisoare și tot mai puțini oameni sunt eliberați”, spune Dominique Simonnot.

Saltele pe jos

Problema supraaglomerării închisorilor este cu atât mai importantă, subliniază inspectorul, cu cât condițiile în care trăiesc deținuții în timpul încarcerării lor au un efect semnificativ asupra riscului de recidivă după ce părăsesc închisoarea. „Aveți impresia că nimănui nu-i pasă. Dar aceasta este o greșeală gravă. Modul în care deținuții sunt ținuți în spatele gratiilor și modul în care își petrec timpul va influența în mod inevitabil comportamentul lor după ce ies din închisoare”, insistă ea.

Pe măsură ce recordurile scad, însă, condițiile din închisori se deteriorează. În unele unități, „trei deținuți se pot afla înghesuiți într-o celulă cu doar 4 m² pentru a se mișca”, continuă ea. „Asta înseamnă aproximativ 1 m² pe persoană pentru a trăi. Și trebuie să petreci între 20 și 21 de ore pe zi închis în acest spațiu”. Potrivit cifrelor Ministerului Justiției, 2 478 de persoane trebuie să doarmă în prezent pe saltele pe podea.

Chiar și femeile deținute, care reprezintă doar 3,3% din populația penitenciară franceză, trăiesc în spații supraaglomerate și sub-echipate, continuă Dominique Simonnot. „Este o rușine”, insistă ea, mărturisind că a văzut femei obligate să folosească dulapuri răsturnate drept rame de pat.

Pe lângă constrângerile legate de spațiul disponibil în celule, această supraaglomerare prezintă, de asemenea, riscuri pentru sănătate. „La închisoarea Toulouse-Seysses din sud-vestul Franței, am văzut deținuți care și-au băgat hârtie igienică în nas și în urechi pentru a împiedica gândacii să se strecoare înăuntru în timp ce dorm”, spune ea. „De fiecare dată când vizitez o nouă unitate, cred că am văzut fundul gropii. Dar situația se înrăutățește mereu”.

„Și are consecințe grave și pentru gardienii de închisoare. Angajați pentru a supraveghea vreo cincizeci de deținuți, ajung să supravegheze 120 sau chiar 150”, continuă Dominique Simonnot. „O situație care duce inevitabil la tensiuni și favorizează o cultură a violenței. Pentru a fi gardian de închisoare în zilele noastre, trebuie să fii Batman. Toată lumea este la limită, la capătul puterilor.”

Mai multe locuri în închisori

În fața acestei situații, Dominique Simmonot, la fel ca o serie de aleși, în special de stânga, solicită o reglementare a închisorilor, adică eliberarea anticipată a deținuților la sfârșitul pedepsei, atunci când se atinge un anumit prag de supraaglomerare.

„Bineînțeles, acest prag nu trebuie să atingă cifrele pe care le avem astăzi. El va trebui stabilit în colaborare cu directorii de închisori, judecătorii, serviciile de reabilitare etc.”, explică Dominique Simonnot. „Cred că pur și simplu trebuie să punem mai puțini oameni în spatele gratiilor”, rezumă ea, pledând în favoarea unor pedepse care să evite încarcerarea, cum ar fi amenzile sau alte pedepse în folosul comunității.

Dar astăzi, proiectul pare să se afle într-un impas politic, fiind respins de ministrul justiției. „Dacă vreți să nu mai existe supraaglomerare în închisori în acest moment, trebuie să eliberez 13.000 de deținuți. Dacă fac asta, îi ofer extremei drepte un cadou neașteptat. Societatea franceză nu este pregătită pentru ca noi să eliberăm 13.000 de persoane”, a pledat Éric Dupond-Moretti în fața Consiliului Național al Barourilor și al Societăților de Drept în iunie.

În schimb, guvernul președintelui Emmanuel Macron preferă să evidențieze construirea a 15.000 de noi locuri de închisoare până în 2027. Potrivit lui Dominique Simonnot, acesta este un proiect care ar fi dificil de realizat într-un timp atât de scurt – chiar dacă mai multe șantiere sunt deja în construcție – mai ales că s-a lovit de opoziția a numeroși consilieri locali care refuză să permită construirea unei închisori pe teritoriul lor.

În contextul în care Jocurile Olimpice din 2024 se apropie, CGLPL se teme că următoarele recorduri de supraaglomerare a închisorilor vor fi doar o chestiune de săptămâni. Autoritățile au stabilit un obiectiv de „criminalitate zero” pentru toate zonele care vor găzdui evenimentul, concentrându-se în principal pe criminalitatea stradală – ocuparea ilegală a spațiilor publice, vânzarea ambulantă și infracțiunile minore legate de droguri. „Situația va continua să se înrăutățească. Acesta este cel mai îngrozitor lucru”, conchide Dominique Simonnot.