Un nou echipaj a ajuns la bordul staţiei spaţiale chineze

China a lansat cu succes miercuri un nou trio de astronauţi, inclusiv cea de-a treia femeie chineză în spaţiu, care a ajuns la bordul staţiei sale Tiangong în cadrul misiunii Shenzhou-19, concepută în special pentru a pregăti o călătorie cu echipaj uman spre Lună, informează AFP, transmite Agerpres.

Marele obiectiv al gigantului asiatic este să trimită un echipaj pe Lună până în 2030, apoi să finalizeze construcţia unei baze internaţionale de cercetare ştiinţifică pe satelitul natural al Pământului în jurul anului 2035.

Capsula spaţială a fost lansată la ora locală 04:27 (20:27 GMT, marţi) cu ajutorul unei rachete Long-March 2F de la centrul de lansări de sateliţi din Jiuquan, situat în nord-vestul Chinei.

După conectarea lentă a vehiculului cu staţia spaţială Tiangong („Palatul Celest”) în jurul orei locale 11:00 (03:00 GMT), cei trei astronauţi chinezi au pătruns în laboratorul orbital, a precizat agenţia de presă Xinhua.

Echipajul este condus de Cai Xuzhe, în vârstă de 48 de ani. El este însoţit de Song Lingdong, un fost pilot al forţelor aeriene chineze, în vârstă de 34 de ani şi care se află la primul său zbor în spaţiu.

Din echipaj face parte şi Wang Haoze, în vârstă tot de 34 de ani. Singura femeie chineză care deţine o diplomă de inginer în domeniul zborurilor spaţiale, ea a devenit miercuri cea de-a treia chinezoaică ajunsă în spaţiu – după Liu Yang, în 2012, şi Wang Yaping, în 2013.

„Ca toată lumea, eu visez să ajung să văd staţia spaţială”, a declarat ea marţi într-o conferinţă de presă. „Vreau să îndeplinesc cu meticulozitate fiecare sarcină de lucru şi să protejez casa noastră din spaţiu”, a adăugat Wang Haoze.

„China lucrează din greu”

Noul echipaj a fost întâmpinat la bordul staţiei Tiangong de cei trei astronauţi ai misiunii precedente, Shenzhou-18, aflaţi pe orbită din luna aprilie şi care urmează să revină pe Terra în data de 4 noiembrie.

Misiunea Shenzhou-19 vizează „acumularea unei experienţe suplimentare, care este foarte preţioasă” pentru orice ţară care are un program spaţial, a declarat Jonathan McDowell, astronom la Centrul Harvard-Smithsonian pentru astrofizică din Statele Unite.

Cunoştinţele despre gestionarea zborurilor cu echipaj „pe o durată lungă” şi despre „exploatarea staţiei” sunt cruciale, a declarat Chen Lan, specialist în programul spaţial chinez.

Deoarece „China lucrează din greu pentru a duce oameni pe Lună”, aceasta este „principala provocare” a misiunilor sale cu echipaj uman pe termen mediu, a subliniat el.

China efectuează rotaţii regulate ale echipajului pe staţia Tiangong la aproximativ fiecare şase luni. Obiectivul este de a realiza cercetări ştiinţifice, de a efectua lucrări de întreţinere şi de a asigura ocuparea permanentă a staţiei.

Astronauţii misiunii Shenzhou-19 vor rămâne pe orbita Pământului până la sfârşitul lunii aprilie sau începutul lunii mai din 2025.

Ei vor realiza 86 de experimente, mai ales în domeniul ştiinţelor vieţii, ştiinţei materialelor, fizicii fundamentale, microgravitaţiei şi medicinei, potrivit Agenţiei spaţiale chineze pentru zboruri cu echipaj uman (CMSA).

Noul echipaj va primi cărămizi fabricate din compuşi care imită solul lunar prin intermediul vehiculului de tip cargo Tianzhou-8, care se va conecta la staţia Tiangong în noiembrie, potrivit televiziunii de stat chineze CCTV.

Lună şi Marte

Aceste cărămizi vor fi testate în spaţiu pentru a evalua rezistenţa lor în condiţii extreme (radiaţii, gravitaţie, temperatură, etc.) şi pentru a se determina dacă solul lunar poate constitui – sau nu – un material adecvat pentru construcţia de baze locuibile pe Lună.

Din cauza costului ridicat al transportului în spaţiu, oamenii de ştiinţă chinezi speră să poată utiliza cu prioritate acel sol lunar pentru a construi viitoarea bază chineză de pe Lună, a precizat CCTV.

Tiangong se aseamănă ca dimensiuni cu fosta staţie sovietică Mir, fiind mult mai mică decât Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Ea este cunoscută şi sub numele de CSS (Chinese Space Station în engleză).

China a fost parţial stimulată să îşi construiască propriul laborator orbital în urma refuzului Statelor Unite de a îi permite să participe la proiectul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS).

Gigantul asiatic şi-a dezvoltat considerabil programele spaţiale în ultimii 30 de ani, alocând miliarde de euro în acest sector de activitate pentru a ajunge la nivelul Statelor Unite, Rusiei şi Uniunii Europene.

China a reuşit să plaseze în 2019 un dispozitiv spaţial (sonda Chang’e-4) pe faţa nevăzută a Lunii, o premieră mondială. De asemenea, China a plasat cu succes în 2021 şi un mic robot pe planeta Marte.

Autorităţile chineze speră să utilizeze staţia spaţială Tiangong timp de aproximativ 20 de ani.