Un nou plan de creştere pentru Balcanii de Vest, adoptat de Comisia Europeană, bazat pe pe patru piloni: consolidarea integrării economice cu piața UE, stimularea integrării economice, accelerarea reformelor fundamentale și majorarea asistenţei financiare printr-un mecanism de reformă

Comisia Europeană a adoptat, miercuri, un nou plan de creştere pentru Balcanii de Vest, care include granturi şi împrumuturi în valoare de şase miliarde euro, pentru a accelera convergenţa economică a acestei regiuni cu UE.

Astfel, planul de creştere pentru Balcanii de Vest adoptat de către CE urmăreşte: să ofere ţărilor din regiune posibilitatea de a beneficia de unele dintre avantajele aferente statutului de stat membru al Uniunii înainte de momentul aderării, să stimuleze creşterea economică şi să accelereze convergenţa socioeconomică atât de necesară, arată comunicatul de presă al executivului european.

Obiectivul ar trebui să fie acela de a permite partenerilor să intensifice ritmul reformelor şi fluxul investiţiilor, astfel încât procesul de extindere şi creşterea economiilor lor să cunoască o accelerare semnificativă. În acest scop, a fost propus pentru perioada 2024-2027 un nou Mecanism de reformă şi creştere pentru Balcanii de Vest, care dispune de fonduri în valoare de 6 miliarde euro.

Sumele vor fi puse la dispoziţia beneficiarilor numai odată ce au fost realizate reformele convenite, mai indică sursa citată.

Noul plan de creştere pentru Balcanii de Vest se bazează pe patru piloni, care vizează:

I. Consolidarea integrării economice cu piaţa unică a Uniunii Europene, cu condiţia ca partenerii din Balcanii de Vest să se alinieze la normele pieţei unice şi să îşi deschidă sectoarele şi domeniile relevante către toţi vecinii în acelaşi timp, în conformitate cu piaţa regională comună. Sunt propuse în acest sens şapte acţiuni prioritare:

1. libera circulaţie a mărfurilor;

2. libera circulaţie a serviciilor şi a lucrătorilor;

3. accesul la zona unică de plăţi în euro (SEPA);

4. facilitarea transportului rutier;

5. integrarea şi decarbonizarea pieţelor energiei;

6. piaţa unică digitală;
7. integrarea în lanţurile de aprovizionare industriale.

II. Stimularea integrării economice între partenerii din Balcanii de Vest prin intermediul pieţei regionale comune, pe baza normelor şi a standardelor UE, acest lucru putând duce la o creştere cu 10% a economiilor lor;

III. Accelerarea reformelor fundamentale, inclusiv în ceea ce priveşte grupul tematic referitor la elementele fundamentale, prin sprijinirea perspectivei aderării europene a partenerilor din Balcanii de Vest, îmbunătăţirea creşterii economice durabile, inclusiv prin atragerea de investiţii străine, şi consolidarea stabilităţii regionale;

IV. Majorarea asistenţei financiare în sprijinul reformelor prin intermediul unui Mecanism de reformă şi creştere pentru Balcanii de Vest pentru perioada 2024-2027. Acesta este un nou instrument financiar propus, cu o valoare de şase miliarde euro, dintre care două miliarde euro vor fi acordate sub formă de granturi, iar patru miliarde euro sub formă de împrumuturi concesionale, cu condiţia îndeplinirii de către partenerii din Balcanii de Vest a anumitor reforme socioeconomice şi fundamentale.

Ca parte a planului de creştere, fiecare partener din Balcanii de Vest va fi invitat să elaboreze o agendă de reforme pe baza recomandărilor existente, inclusiv a celor din pachetul anual de extindere şi din programele de reformă economică ale ţărilor. Această agendă de reforme va face obiectul consultărilor cu Comisia şi va fi evaluată şi adoptată de către aceasta.

„Prin adoptarea astăzi a noului plan de creştere pentru Balcanii de Vest, în valoare de 6 miliarde euro, aducem economiile din Balcanii de Vest mai aproape de UE. Potenţialul acestui plan de creştere este extraordinar. Datorită acestuia, economia Balcanilor de Vest s-ar putea dubla în următorii 10 ani. Prin combinaţia sa de reforme şi investiţii, planul va permite Balcanilor de Vest să beneficieze mai curând de domeniile-cheie ale pieţei noastre unice, inclusiv de libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor şi a lucrătorilor, de zona unică de plăţi în euro, de transporturi, energie şi piaţa unică digitală”, a afirmar preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, conform sursei menţionate..

Propunerea referitoare la mecanism urmează să fie acum analizată de Parlamentul European şi de Consiliu în cadrul pachetului de evaluare la jumătatea perioadei a CFM. Odată propunerea adoptată, cei şase parteneri ai noştri din Balcanii de Vest vor fi invitaţi să îşi prezinte agendele de reforme, în care să stabilească reformele socioeconomice şi fundamentale pe care le vor întreprinde în perioada 2024-2027 pentru a stimula creşterea economică şi convergenţa în conformitate cu planul de creştere. Ca o condiţie prealabilă necesară în acest sens, Serbia şi Kosovo trebuie să se angajeze în mod constructiv în dialogul facilitat de UE privind normalizarea relaţiilor, condus de Înaltul Reprezentant.

Convergenţa economică este un element esenţial pentru apropierea ţărilor din Balcanii de Vest de UE. În prezent, progresele în direcţia convergenţei dintre partenerii din Balcanii de Vest şi UE nu sunt suficient de rapide, PIB-ul mediu pe cap de locuitor exprimat în parităţi ale puterii de cumpărare reprezentând, în cazul partenerilor noştri din Balcanii de Vest, între 30% şi 50% din media UE.

Integrarea cu piaţa unică a UE a fost principalul motor al creşterii economice pentru toate ţările care au aderat la UE. Impactul pozitiv pe care integrarea cu piaţa unică a UE îl are asupra PIB-ului unei ţări şi asupra nivelului veniturilor a fost demonstrat în mod clar în trecut.