Un nou război cu Azerbaidjanul este ”foarte probabil”, a anunțat premierul Armeniei

Zorii unui nou război? În orice caz, asta a lăsat să se înţeleagă Nikol Paşinian, premierul armean, vineri, 21 iulie, scrie publicația franceză LePoint. Un nou conflict este ”foarte probabil”, în timp ce Azerbaidjanul este acuzat că a comis un ”genocid” împotriva armenilor. După deja două războaie, enclava Nagorno-Karabah este încă afectată de revendicări teritoriale de fiecare parte a graniței dintre cele două țări, în ciuda încercărilor de mediere inițiate de Uniunea Europeană, Statele Unite și Rusia.

Tensiunile au crescut la începutul lunii iulie, când Azerbaidjanul, sub diferite pretexte, a închis traficul pe Coridorul Lachin, singurul drum care leagă Nagorno-Karabah de Armenia. Această blocadă azeră a creat o criză umanitară gravă în enclavă, populată în principal de armeni, cu penurie de alimente și medicamente și întreruperi frecvente de curent.

”Nu este un genocid în pregătire, ci un genocid în curs”, a spus domnul Paşinian, acuzând armata azeră că a creat un ”ghetou” în Nagorno-Karabah. Locuitorii acestui teritoriu intervievați de AFP săptămâna trecută au descris rafturile goale din magazine și o lipsă periculoasă de acces la asistență medicală.

Ultimul război dintre cele două țări, în 2020, s-a încheiat cu înfrângerea Armeniei, care a fost nevoită să cedeze teritorii Azerbaidjanului în și în jurul enclavei Nagorno-Karabah. Procesul de pace a stagnat de atunci. ”Până când nu va fi semnat un tratat de pace și un astfel de tratat va fi ratificat de parlamentele ambelor țări, desigur, un (nou) război (cu Azerbaidjanul) este foarte probabil”, a avertizat Paşinian.

Rusia, care are un contingent de menținere a păcii la fața locului, abia reuşeşte să țină sub control criza. Moscova a fost acuzată de inacțiune de către Armenia și de neîndeplinirea obligațiilor sale de către Azerbaidjan. Ultima rundă de negocieri de pace, desfășurată pe 15 iulie la Bruxelles, nu a ajuns la vreun progres, iar Nikol Paşinian a declarat, vineri, că Occidentul și Rusia ar trebui să exercite o presiune sporită asupra Baku pentru a ridica blocada. ”Conform logicii unor cercuri occidentale, Rusia nu satisface toate așteptările noastre pentru că nu își îndeplinește obligațiile, însă Rusia ne spune același lucru despre Occident”, a explicat el.

Potrivit lui Paşinian, negocierile dintre cei doi rivali sunt îngreunate de ”retorica agresivă a Azerbaidjanului și discursul de ură împotriva armenilor”. El a acuzat Baku că duce o ”politică de epurare etnică”. Pe teren, în ciuda stabilirii unui armistiţiu în 2020, ciocniri armate mortale rămân regulate atât în ​​Nagorno-Karabah, cât și la granița dintre cele două țări. Erevanul chiar acuză Baku că îşi însuşeşte treptat teritoriul armean. Astfel, domnul Paşinian a indicat că ”liniile roșii” ale țării sale pentru discuțiile cu Azerbaidjanul sunt ”integritatea teritorială și suveranitatea Armeniei, precum și drepturile și securitatea armenilor din Nagorno-Karabah”.

Populată în principal de armeni și susținut de Erevan, enclava Nagorno-Karabah este considerată de comunitatea internațională ca fiind parte a teritoriului suveran al Azerbaidjanului. ”Cazul Armeniei este dificil, deoarece interesul Armeniei în acest proces (de apărare a poporului din Karabah) este perceput și interpretat de Azerbaidjan ca o așa-numită încălcare a integrității sale teritoriale”, a spus Paşinian. În rundele anterioare de negocieri mediate de Occident, Erevanul a fost de acord să recunoască Nagorno-Karabah ca parte a Azerbaidjanului, dar a cerut mecanisme internaționale pentru a proteja drepturile și siguranța populației etnice armene din regiune.