Un nou studiu arată cum reacționează sistemul imunitar la valuri mari de căldură

Un studiu citat de Euronews care a analizat modul în care sistemul imunitar reacționează la vremea caldă oferă noi informații despre ce se întâmplă atunci când mercurul crește.

Cercetătorii au descoperit o legătură între vremea caldă și măsurile de răspuns imunitar al organismului, inclusiv nivelurile anumitor celule sanguine și indicatorii de inflamație.

Acesta este un pas spre găsirea în cele din urmă a unor tratamente care ar putea ajuta la protejarea oamenilor de temperaturile periculos de ridicate, care au fost legate de creșterea ratelor de atac de cord, accident vascular cerebral și alte probleme cardiovasculare.

Cercetarea, prezentată marți în cadrul conferinței Epidemiology, Prevention, Lifestyle and Cardiometabolic Health a American  Hearth Association din Chicago, este considerată preliminară până când rezultatele complete vor fi publicate într-o revistă de specialitate.

Ce răspuns imunitar declanșează valurile de căldură?

Studiile anterioare au stabilit o legătură între temperatură și inflamație, spune cercetătorul principal, Dr. Daniel W Riggs, epidemiolog și profesor asistent în cadrul diviziei de medicină de mediu de la Facultatea de Medicină a Universității din Louisville, Kentucky.

Inflamația, care este asociată cu riscul de boli de inimă, face parte din răspunsul organismului la infecții sau leziuni. Diferite tipuri de celule albe din sânge fac, de asemenea, parte din acest răspuns imunitar. Unele dintre aceste celule eliberează proteine numite citokine, care reglează inflamația. Alte celule imunitare atacă direct invadatorii, cum ar fi bacteriile și virușii.

Citokinele și celulele imune pot fi măsurate ca markeri ai nivelului de apărare al organismului ca răspuns la o amenințare percepută.

Studiile anterioare privind căldura și inflamația au analizat doar câteva semnale ale modului în care organismul reacționează, spune Riggs. El și colegii săi „au dorit să obțină o imagine mai completă a relației dintre temperaturile ridicate și acești markeri”.

Cum a fost studiată legătura dintre căldură și răspunsul imunitar?

Echipa a analizat probe de sânge prelevate de la 624 de persoane care au făcut parte din proiectul Green Heart Project, care studiază modul în care plantarea de spații verzi într-un cartier din Louisville ar putea îmbunătăți calitatea aerului și reduce bolile de inimă.

Participanții la studiu aveau vârste cuprinse între 20 și 70 de ani, cu o medie de vârstă de 50 de ani. Aproximativ 77% erau albi, 18% erau de culoare, iar 59% erau femei. Fiecare persoană a dat o probă de sânge în timpul verilor 2018 și 2019.

Cercetătorii au măsurat 11 tipuri de citokine și nouă tipuri de celule imunitare în fiecare probă. Vremea din ziua fiecărei recoltări de sânge a fost evaluată cu ajutorul Indexului Universal de Climă Termică, o măsură a modului în care temperatura, umiditatea și viteza vântului afectează nivelul de confort al corpului uman. Media UTCI pe 24 de ore în timpul măsurătorilor a fost de puțin sub 26 de grade Celsius.

Măsurătorile de sânge au fost apoi comparate cu citirile meteorologice, iar rezultatele au fost ajustate în funcție de diferențele de factori demografici, cum ar fi sexul, vârsta, rasa și educația. De asemenea, rezultatele au fost ajustate în funcție de indicele de masă corporală (o măsură a obezității), poluarea aerului și dacă persoana respectivă fuma sau lua medicamente antiinflamatoare.

Vremea caldă ar putea crește vulnerabilitatea la infecții și boli

Rezultatele au arătat o legătură între vremea caldă și creșterea nivelului mai multor citokine. Una dintre ele, TNF-alfa, este „unul dintre markerii inflamatori majori și joacă un rol important în bolile cardiovasculare”, spune Riggs.

În același timp, vremea caldă a fost asociată cu niveluri mai ridicate ale unor clase de celule albe din sânge cunoscute sub numele de monocite, ceea ce ar putea fi un semn că căldura provoacă inflamații sau determină un răspuns imunitar, spune Riggs.

Căldura a fost, de asemenea, asociată cu niveluri reduse ale unei alte clase de monocite, cunoscute sub numele de monocite neclasice, care reduce inflamația. Și a fost legată de niveluri mai scăzute de celule albe din sânge care luptă împotriva infecțiilor și curăță sângele, cunoscute sub numele de celule B. Nivelurile mai scăzute ale acestor celule ar putea însemna că cineva este mai susceptibil la infecții, spune Riggs.

El a fost surprins să vadă că atât de multe tipuri de celule se schimbă odată cu expunerea pe termen scurt la vremea caldă. Studiul nu a analizat care ar putea fi cauza acestui lucru, dar Riggs spune că aclimatizarea la căldură ar putea duce la o creștere a proteinelor de șoc termic, care sunt cunoscute ca fiind implicate în răspunsurile imune și inflamatorii.

Înțelegerea modului în care valurile de căldură provoacă spitalizări și decese

„Cred că acesta este un studiu important”, spune Dr. Judith Lichtman, președintele departamentului de epidemiologie a bolilor cronice de la Școala de Sănătate Publică Yale din New Haven, Connecticut. Ea a efectuat cercetări privind modul în care temperatura afectează ratele accidentelor vasculare cerebrale, dar nu a fost implicată în noua lucrare.

O mare parte din cercetările anterioare au analizat dacă valurile de căldură duc la mai multe spitalizări sau decese, spune ea. „Ceea ce este atât de valoros la acest studiu este că ei încearcă cu adevărat să înțeleagă, la nivelul corpului, mecanismele care pot contribui la acest risc crescut”.

Studiul se referă doar la un singur cartier, spune ea, astfel încât concluziile trebuie să fie reproduse la scară mai largă. Iar în astfel de studii, nu este clar cât de mult se expun de fapt oamenii la căldura exterioară; oamenii ar putea sta în interior în aer condiționat.

Dar, în general, spune Lichtman, acest studiu „deschide un nou domeniu de cercetare”.

Cum putem atenua impactul căldurii asupra sănătății în contextul schimbărilor climatice?

Înțelegerea efectelor căldurii asupra organismului va deveni tot mai importantă pe măsură ce clima se schimbă, iar dacă cercetătorii pot începe să înțeleagă modul în care anumite aspecte ale mediului afectează sănătatea, „poate că vom putea găsi și noi modalități de a reduce riscul cardiovascular”, spune Lichtman.

Se așteaptă ca schimbările climatice să crească numărul de evenimente de căldură extremă, spune Riggs. „Cercetările noastre viitoare se vor concentra pe efectele pe termen lung ale expunerii la evenimente de căldură extremă asupra răspunsurilor imune și a inflamației, precum și pe modul în care acest lucru este legat de evoluția bolilor cardiovasculare”.

Ca parte a proiectului Green Heart Project din Louisville, spune Riggs, „vom analiza dacă, de fapt, plantarea de copaci ar putea atenua efectele asupra sistemului imunitar și a inflamației”. Alte cercetări în curs de desfășurare implică colectarea de probe de sânge suplimentare. „Limitarea majoră a acestui studiu este că este vorba doar de un singur punct temporal”, spune el, iar eșantioanele suplimentare vor arăta dacă rezultatele persistă.

„Cu cât înțelegi mai bine mecanismul, cu atât mai mult poți lucra în mod clar la prevenire și tratament”, spune el.