Un os de Homo sapiens a fost descoperit într-o peșteră ocupată de oamenii de Neanderthal

Oamenii de știință au identificat osul unui copil de Homo sapiens într-o peșteră din Franța despre care se credea că a fost ocupată exclusiv de oamenii de Neanderthal acum mai bine de 40.000 de ani, aruncând o nouă lumină asupra relației dintre primii oameni moderni din Europa de Vest și străvechii noștri verișori dispăruți, scrie Le Figaro.

Descoperirea a fost o surpriză pentru paleoantropologul Bruno Maureille, director de cercetare la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS), care a condus un studiu publicat recent în revista Nature Scientific Reports.

Acest specialist în neanderthalieni, o stirpe umană dispărută care a populat Eurasia cu mult înainte de sosirea Homo sapiens, lucra la un inventar al fosilelor umane excavate între 1949 și 1963 în Burgundia, în peștera Renne, la Arcy-sur-Cure (Yonne). Situl, descoperit de arheologul André Leroi-Gourhan, a dat o bogată colecție de unelte și rămășițe umane atribuite neanderthalienilor, asociate cu tradiția meșteșugărească cunoscută sub numele de Châtelperronian (între aproximativ 45.000 și 41.000 de ani î.Hr.).

În timp ce cerceta cele 64 de fosile păstrate la Musée national de la préhistoire din Les Eyzies, în Dorgogne, Bruno Maureille a dat peste un os care nu semăna cu niciun altul: cel al bazinului superior al unui nou-născut, un os iliac (fragment de șold) de mărimea unei monede de doi euro. Diferența morfologică i-a sărit în ochi: „Mi-am dat seama imediat că nu era vorba de un copil de Neanderthal”, a declarat el pentru AFP.

Osul „nu avea aceeași lungime și nici aceeași orientare ca celelalte”, explică Juliette Henrion, de la Laboratorul de studii preistorice (PACEA) de la Universitatea din Bordeaux, coautoare a studiului, subliniind că Homo Sapiens și Neanderthalienii prezintă „diferențe morfologice pe aproape toate oasele scheletului, atât la bebeluși, cât și la adulți”. O analiză morfometrică 3D a osului mic, comparată cu două oase bine conservate ale unor bebeluși de Neanderthal, a confirmat că este vorba despre un om modern din punct de vedere anatomic, deși încă diferit de noi.

„Potențiale contacte” între cele două specii

„Este pentru prima dată când un om modern a fost găsit într-un sit din Châtelperron”, comentează Bruno Maureille, care conduce laboratorul PACEA, subliniind că osul iliac modern și oasele de Neanderthal provin din același strat arheologic.

Cultura Châtelperroniană, numită după „peștera zânelor” descoperită la Châtelperron, în Auvergne, se caracterizează printr-o tehnică de producere a uneltelor tăiate în lame lungi și înguste, folosite ca și cuțite, precum și a diverselor obiecte de bijuterie, explică el.

Identificat în mai multe situri din Franța și din nordul Spaniei, Châtelperronianul a apărut într-o perioadă în care populațiile de Neanderthal erau în declin, iar primele grupuri de Homo Sapiens se extindeau în vestul Eurasiei. Descoperirea din această peșteră ridică, prin urmare, problema unor „contacte potențiale” între aceste două specii diferite din punct de vedere biologic, potrivit unui comunicat de presă al CNRS din această săptămână.

Grupuri mixte?

Studiul avansează mai multe ipoteze, printre care cea a unor grupuri mixte, coabitând pe același sit și împărtășind aceeași cultură. De asemenea, acestea ar fi putut ocupa pe rând peștera, succedându-se „timp de câteva mii de ani”, precizează Juliette Henrion.

Această descoperire „aruncă o lumină asupra sosirii omului modern în Europa de Vest”, adaugă cercetătorul. „Rezultatele noastre arată că istoria așezărilor din această perioadă este poate mai complexă decât se credea până acum, arătând ocupații multiple ale teritoriului european și nu un scenariu în care un grup a înlocuit un altul într-un anumit loc”, potrivit lui Bruno Maureille. Cercetătorii nu exclud posibilitatea de a excava din nou peștera pentru a găsi noi oase.