Un papirus vechi de 1.900 de ani, descoperit în Israel, prezintă un caz penal din perioada ocupaţiei romane

Cercetătorii au reuşit în sfârşit să descifreze conţinutul unui papirus vechi de 1900 de ani, descoperit în Israel, în care este descris un caz penal judecat în perioada ocupaţiei romane a Iudeii, conform unui material publicat de revista Live Science, citată de Agerpres.

În 2014, cercetătorii care catalogau papirusuri străvechi în cadrul Unităţii pentru studiul manuscriselor de la Marea Moartă, parte a Autorităţii israeliene pentru Antichităţi, au făcut o descoperire surprinzătoare: cel mai lung papirus în greacă descoperit vreodată în deşertul Iudeii.

Documentul era catalogat drept a fi scris în limba nabateeană, un dialect arab străvechi. „Când am văzut că e catalogat drept nabateean, am exclamat: mie mi se pare că e în greacă”, a povestit expertul în scrieri străvechi Hannah Cotton de la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

De-a lungul următorilor zece ani Hannah Cotton a adunat o echipă de experţi pentru a descifra textul de 133 de rânduri în care sunt detaliate proceduri judiciare din perioada în care regiunea era o provincie a Imperiului Roman. Rezultatele acestei activităţi de cercetare au fost publicate la 20 ianuarie în jurnalul Tyche.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că papirusul cuprinde un set de note pe care le-ar fi folosit un procuror pentru a pregăti un proces în faţa autorităţilor romane din perioada împăratului Hadrian (117 – 138 d.Hr.), înainte de declanşarea revoltei Bar Kokhba (132 d.Hr.) – o revoltă majoră a populaţiei iudaice împotriva Imperiului Roman.

„Acesta este cel mai bine documentat caz juridic roman din Iudeea după procesul lui Iisus”, a declarat Avner Ecker, expert în inscripţii antice la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi co-autor al studiului.

Cazul menţionat în papirus se referă la două persoane – Gadalias şi Saulos – care ar fi falsificat documente privind vânzarea şi eliberarea de sclavi pentru a nu plăti impozitele impuse de Roma.

„Falsul şi frauda fiscală erau sever pedepsite de legea romană, putând să se ajungă până la pedepse cu muncă silnică sau chiar la pedeapsa capitală”, conform unui alt co-autor al studiului, Anna Dolganov, expertă în papirusuri de la Academia de Ştiinţe din Austria.

Conform studiului, documentul conţine şi o transcriere însemnată în grabă a procesului, precum şi note ale unui procuror pentru un altul în care se discuta strategia acuzării.

Lipsesc însă părţi importante din papirus, fapt care a îngreunat efortul specialiştilor de a înţelege pe deplin textul. Printre detaliile importante care lipsesc este locul unde s-a desfăşurat procesul, unde trăiau acuzaţii şi dacă aceştia erau sau nu cetăţeni romani.

Acest document oferă răspuns întrebării cu privire la practicarea sclaviei în Iudeea. Conform papirusului, familia iudee a lui Saulos şi a tatălui acestuia deţinea mai mulţi sclavi, dar nu este clar dacă aceşti sclavi erau la rândul lor iudei.

Documentul nu oferă o imagine clară despre soluţia pronunţată de instanţă, dar este posibil ca revolta Bar Kokhba să fi întrerupt procesul înaintea de a se ajunge la un verdict, conform studiului.