Un partid populist elvețian renaște în vreme ce Verzii înregistrează un regres. De ce este considerată o mare schimbare față de acum patru ani

Dreapta populistă elvețiană a devenit cea mai votată forță la alegerile care au avut loc duminica aceasta cu 29% din voturi, rezultat cu mult peste social-democrați (17,4%), care trebuie să se mulțumească cu locul doi. Dacă la alegerile din 2019 lupta împotriva schimbărilor climatice a ocupat o mare parte a campaniei electorale, de această dată prioritățile elvețienilor s-au schimbat radical, relatează La Razon, citat de Rador Radio România.

Partidul Uniunii Democrate de Centru (UDC), marele câștigător al acestor alegeri după ce și-a crescut procentul de voturi din 2019 cu 3,4 puncte, și-a concentrat campania pe lupta împotriva imigrației ilegale și a așa-zisei ideologii woke. În timp ce situația delicată din Orientul Mijlociu ridică temeri cu privire la un nou val de atacuri teroriste islamice pe pământ european, inflația ridicată a lovit și buzunarele cetățenilor elvețieni, în ciuda faptului că țara continuă să se distingă prin rata foarte scăzută a șomajului de doar 2% și chiar probleme de deficit de forță de muncă în anumite sectoare.

Deși Elveția nu face parte din Uniunea Europeană, UDC a criticat faptul că țara s-a alăturat sancțiunilor impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, întrucât pentru acest partid asta înseamnă ruperea tradiționalei neutralități a țării, care datează din 1815, când această condiție a fost recunoscută la Congresul de la Viena. Pe 28 februarie 2022, Elveția a luat o decizie istorică prin înghețarea bunurilor lui Vladimir Putin și ale altor personalități legate de Kremlin. Până în acel moment, se alăturase pedepselor aplicate de UE și Statele Unite, dar doar parțial. Ulterior, Elveția s-a alăturat diferitelor pachete de sancțiuni.

Analiștii consideră că aceste alegeri au fost dominate de retragerea identității și că mesajele împotriva imigrației ilegale sunt responsabile de succesul UDC. „Situația din Elveția este gravă, avem imigrație masivă, probleme mari cu persoanele care solicită azil. Situația în materie de securitate nu mai este cea care era înainte”, a declarat Thomas Aeschi, președintele grupului parlamentar UDC, pentru AFP, duminică.

La aceste alegeri, țara care nu are nici nouă milioane de locuitori reînnoiește cei 200 de deputați ai Consiliului Național, ai Camerei Inferioare și ai Senatului. După alegeri, parlamentarii vor alege membrii Guvernului (Consiliul Federal) pe 13 decembrie, în care cele patru forțe cu cele mai multe voturi vor împărți portofoliile.

La egalitate pe locul trei, cu 14,6 la sută din voturi fiecare, se află Creștin-Democrații din Alianța de Centru și liberalii Partidului Radical Liberal (PLR).

La capitolul învinși, valul verde trăit în 2019 nu s-a mai repetat, iar partidul ecologist a fost nevoit să se mulțumească cu poziția a cincea, ceea ce îi va face imposibilă intrarea în Guvern. În luna iunie a acestui an, țara a aprobat o lege prin referendum, astfel încât emisiile nete de dioxid de carbon să fie 0 în 2050. Această scădere a voturilor presupune pierderea a două treimi din voturile obținute în 2019. După ce a cunoscut primele sondaje, vicepreședintele Verzilor, Nicolas Walder, le-a catalogat „o dezamăgire”.

Sursa: La Razon/ Rador Radio România/ Traducerea: Roedzia Costea