PSD și PNL susțin un proiect de lege care restricționează dreptul de a înființa asociații, inhibă acțiunea societății civile și obligă ONG-urile să facă publice numele persoanelor care au redirecționat 3,5% din impozit. Cererea USR de retrimitere la comisii a fost respinsă

PSD și PNL susțin modificări legislative care ar obliga toate ONG-urile din România să facă liste cu toate persoanele care le-au redirecționat 3,5% din impozitul pe venit și să le facă publice. Proiectul prevede și dizolvarea automată a ONG-urilor care nu fac publice aceste liste. În plus, proiectul inhibă acțiunile în instanță ale societății civile și prevede interdicția de a mai înființa ONG-uri pentru cei care au avut o asociație care a devenit insolvabilă.

USR a criticat dur proiectul și a cerut luni, prin vocea liderului de grup Radu Mihail, retrimiterea la comisii. Majoritatea PSD-PNL-UDMR a respins însă cererea USR și a lăsat proiectul pe ordinea de zi a plenului. Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în ședința de plen de miercuri, a declarat pentru G4Media Radu Mihail. Senatul este prima cameră sesizată.

Amendamentele care obligă asociațiile și fundațiile să întocmească noi acte birocratice a fost introdus de senatorul PNL Daniel Fenechiu. Tot el a depus și amendamentul ce prevede dizolvarea automată a ONG-urilor care nu țin liste cu donatorii și nu le fac publice.

Proiectul legislativ prevede că ONG-urile sunt obligate să publice numele tuturor persoanelor care au redirecționat 3,5% din impozit, precum și sumele exacte ale fiecăruia. O analiză Avocatnet.ro arată însă că respectarea acestei prevederi este imposibilă: ”spre deosebire de situația sponsorizărilor, unde se încheie contracte și părțile știu clar ce și cât se dă, în cazul redirecționării, beneficiarii acelor sume din impozitul pe venit nu știu, în momentul în care primesc sumele alocate, care sunt contribuabilii care au putut redirecționa acea cotă, de fapt și cu atât mai puțin nu știu care sunt sumele exacte”.

Mai multe organizații ale societății civile au atacat proiectul PSD-PNL și pentru că ar prevedea îngreunarea atacării de către ONG a actelor ilegale.

161 de organizații neguvernamentale și grupuri de cetățeni au transmis semnatarilor propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații solicitarea de a-și retrage semnătura de pe acest document. Modificările propuse sunt o încercare de a slăbi capacitatea societății civile de a-și exercita misiunea de a proteja interesul public și se aliniază tendințelor iliberale din alte țări europene.

Aceștia susțin că propunerea legislativă ar împiedica sau ar îngreuna semnificativ procesul prin care orice organizație neguvernamentală poate sesiza instanțele de judecată cu privire la orice posibilă nelegalitate a unor acte emise de instituțiile publice.

Printre elementele noi pe care inițiatorii acestui text de lege doresc să le aducă sunt o vechime minimă de doi ani a organizației neguvernamentale care dorește să se adreseze instanței pentru anularea unor acte administrative, depunerea unei cauțiuni de 1% din valoarea investiției (pentru contestarea unor proiecte ce vizează investiții), și răspunderea patrimonială a membrilor consiliului director, în cazul în care instanța va emite o decizie definitivă de respingere a cauzei. Toate aceste propuneri vin în contextul în care Codul de procedură civilă reglementează deja, într-un mod acoperitor, abuzul de drept procesual.

”Propunerea legislativă duce la îngrădirea unor drepturi fundamentale și, în esență, contravine principiilor de funcționare ale unui stat democratic. Faptul că organizațiile neguvernamentale pot apela la instanțe pentru a împiedica eventuale încălcări ale legii din partea autorităților publice face parte din dinamica sănătoasă a unei societăți în care mecanismele de control ale puterii funcționează. Or, propunerea legislativă la care facem referire aici încearcă tocmai să dezechilibreze și mai tare raportul de putere între instituțiile publice și spațiul civic, lucru de neconceput într-un stat democratic”, arată organizațiile citate.