Un război mai amplu în Europa „nu mai este o fantezie”, avertizează şeful diplomaţiei UE / „Statele membre au creat o Agenţie de apărare, dar nu au finanţat-o”

Un conflict la scară largă în Europa nu mai este o fantezie, aşa că europenii trebuie să găsească noi modalităţi de a finanţa pregătirile pentru un potenţial război mai amplu pe continent, a avertizat marţi, şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, citat de Euractiv, transmite News.ro.

„Războiul se profilează cu siguranţă în jurul nostru (…), iar un război convenţional de mare intensitate în Europa nu mai este o fantezie”, a declarat Borrell într-un discurs rostit la un forum economic din Bruxelles.

„Rusia ameninţă Europa” prin războiul său din Ucraina şi prin atacurile hibride asupra statelor membre ale UE, a adăugat el.

„Acesta (războiul) nu va începe mâine, dar nu putem nega realitatea”, a mai spus şeful diplomaţiei europene în ceea ce Euractiv numeşte ca fiind cele mai explicite comentarii ale sale de până acum în privinţa războiului.

Comentariile sale vin după ce mai mulţi comandanţi militari europeni au lansat recent avertismente cu privire la faptul că Rusia ar putea încerca să submineze NATO în următorul deceniu.

De când Rusia a invadat Ucraina în 2022, europenii au inversat o politică ce dura de decenii de reducere a cheltuielilor pentru apărare şi au intensificat planurile de creştere a capacităţii de producţie industrială în domeniul apărării. Cu toate acestea, eforturile europene de a creşte livrările de armament către Ucraina şi de a-şi reînarma forţele militare interne au început anevoios să prindă contur, cea mai sensibilă problemă fiind finanţarea viitoare a mai multor investiţii în domeniul apărării.

„Statele membre ale UE au creat o Agenţie (Europeană) de Apărare, dar nu au finanţat-o”, s-a plâns Borrell, adăugând că organismul este necesar. El a arătat că există oameni care „au cunoştinţe despre arme şi care de ani de zile fac rapoarte cărora nimeni nu le-a acordat atenţie”.

Având în vedere că situaţia de securitate a Europei reprezintă o „criză existenţială”, Borrell a remarcat şi lipsa de urgenţă în găsirea de noi modalităţi de a accelera investiţiile în domeniul apărării. „Avem nevoie de un nou vehicul financiar interguvernamental (…) comparabil cu cel pe care l-am creat în timpul crizei financiare (din zona euro)”, a pledat el.

Unii lideri ai UE, în frunte cu Estonia, au solicitat ca această finanţare să fie obţinută printr-o datorie comună mai mare, prin intermediul unor obligaţiuni de apărare comune. O altă propunere ar prevedea ca veniturile provenite din activele ruseşti îngheţate în Europa să fie transferate în cadrul Facilităţii Europene pentru Pace (EPF), dar există şi apeluri mai radicale de relaxare a normelor blocului care ar permite ca bugetul UE să finanţeze producţia de arme.

În martie, liderii UE au cerut, de asemenea, Băncii Europene de Investiţii (BEI) să îşi adapteze politica de creditare a industriei de apărare şi definiţia actuală a bunurilor cu dublă utilizare.

Cu toate acestea, cele mai multe dintre aceste eforturi sunt considerate insuficiente pentru a genera suficiente capacităţi financiare pentru a veni în întâmpinarea nevoii anticipate de cheltuieli suplimentare în domeniul apărării.

Şeful diplomaţiei UE a vorbit, de asemenea, despre temerile tot mai mari ale europenilor cu privire la o posibilă revenire la Casa Albă a fostului preşedinte american Donald Trump, care a ameninţat că nu va apăra aliaţii NATO din Europa care nu cheltuiesc suficient pentru apărare. „Este posibil ca umbrela SUA, pe care ne-am bazat încă din timpul Războiului Rece, să nu mai fie deschisă tot timpul”, a spus Borrell. „Poate că, în funcţie de cine conduce Washingtonul, nu ne putem baza pe America pentru a ne proteja”, a continuat el. „În cadrul unei alianţe, priorităţile pentru fiecare membru în parte se pot schimba”, a mai spus Borrrell.