Un sfert din populația planetei va vota în 2024, an care ar putea rămâne în istorie / Care sunt țările unde vor avea loc alegeri

Anul 2024 ar putea aduce o serie de schimbări radicale în echilibrul politic european și chiar mondial. Alegeri prezidențiale în SUA și Rusia (chiar dacă acestea din urmă, în martie, nu vor aduce vreun mare suspans). Alegeri europene în luna iunie (6-9 iunie), care vor duce la modificarea, pentru cinci ani, a compoziției și echilibrelor politice din Parlamentul European.

Aproximativ 400 de milioane de europeni vor putea participa la scrutin, organizat după regulile naționale în fiecare din cele 27 de țări membre. De fapt, niciodată, de când atenienii au inventat democrația în secolul al VI-lea î.Hr., atât de mulți oameni de pe pământ nu au votat în decursul unui singur an ca în 2024. Pe toate continentele, 50 de națiuni vor organiza alegeri în care două miliarde de oameni — unul din patru din populația planetei — vor vota.

Până și nord-coreenii o vor face, probabil cu un singur candidat pentru fiecare circumscripție. În unele cazuri, asta nu înseamnă exercitarea drepturilor democratice, cum ar fi în Rusia, unde opoziția a fost aproape cu totul distrusă. În altele, alegerile vor pune la grea încercare democrația occidentală. O privire spre Donald Trump!

2024 mai este și un an care vine cu incertitudini cum au fost puține de la al Doilea Război Mondial încoace, ba chiar cu interogații esențiale. Este vorba de metamorfozele Europei cauzate de migrație, de schimbările climatice și de răsturnările tehnologice ale lumii noastre.

Într-un interviu recent pentru Le Monde, jurnalistul (și membru al think tank-ului american Atlantic Council) Ben Judah afirma că modul în care trăim în Europa se schimbă foarte rapid și profund, chiar mai accelerat decât în Statele Unite. În primul rând datorită imigrației, care schimbă textura vieții de zi cu zi într-un mod foarte profund. În ultimele două generații, Anglia, Franța și Germania au devenit la fel de diverse pe cât sunt Statele Unite. Europa se transformă, din punct de vedere demografic, cultural, etnic.

China și Taiwanul

Primele alegeri importante din 2024: cursa prezidențială din Taiwan, pe 13 ianuarie. Pekinul a sporit presiunea împotriva favoritului William Lai, pe care îl acuză că ar fi “secesionist”, în ciuda faptului că el s-a angajat formal că nu va declara independența.

Președintele chinez Xi Jinping a declarat duminică că reunificarea cu Taiwanul este „inevitabilă”. Diplomații occidentali se tem că Pekinul ar putea intensifica tensiunile militare – inclusiv atacuri cibernetice și tactici de dezinformare – în perioada dintre ziua alegerilor și inaugurarea la mijlocul lunii mai.

Alegeri în cea mai mare țară musulmană

Apoi, aproximativ 205 milioane de votanți din Indonezia vor alege succesorul președintelui în exercițiu Joko Widodo, cu un prim tur de Ziua Îndrăgostiților și un posibil al doilea tur de scrutin pe 26 iunie.

Între timp, cei peste 800 de milioane de alegători eligibili din India vor lua parte la alegeri generale între aprilie și mai. Este de așteptat ca ultranaționalistul hindus Narendra Modi să rămână în funcția de prim-ministru.

Alegeri vor mai avea loc în Algeria, Ghana, Namibia, Rwanda, Africa de Sud și Tunisia, la fel ca și în Iran, Mexic, Panama, Uruguay și Venezuela.

Alegeri mai peste tot în Europa

Finlanda începe ciclul electoral cu scrutin prezidențial pe 28 ianuarie, cu al doilea tur programat pentru 11 februarie. Portugalia (10 martie), Lituania (12 mai), Belgia (9 iunie) și Austria (la toamnă) organizează alegeri legislative în acest an.

Croația va alege un nou parlament (până pe 22 septembrie) și un președinte (în decembrie), la fel și Lituania, care își va alege președintele și va organiza un referendum constituțional pe 12 mai și va alege un nou parlament până pe 6 octombrie. Slovacia (probabil în martie) și România (până în decembrie) au ambele voturi prezidențiale.

La Londra, premierul Rishi Sunak a confirmat luna trecută că va convoca alegeri generale anul acesta. Partidul Laburist din opoziție crede că asta va fi în luna mai – și se preconizează că va câștiga masiv și va pune capăt domniei de 14 ani a conservatorilor.

Alegerile europene: 6-9 iunie

Alegerile europene din iunie vor fi urmate de lungi târguieli între formațiunile politice transnaționale și capitale pentru a decide numirile în marile posturi ale instituțiilor UE: Comisia, Consiliul European, șefia Parlamentului și a Băncii Centrale europene de la Frankfurt, sau cine va fi în fruntea diplomației UE, altfel zi: ministrul de externe al Europei.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen rămâne (neoficial) favorita caselor de pariuri pentru încă cinci ani, dar ea va avea un nou omolog la Consiliul European.

În paralel va mai fi înlocuit și secretarul general NATO, iar într-o serie de țări ca Belgia și România, de exemplu, vor avea loc în paralel si alte alegeri, care par mai puțin importante, dar care de asemenea pot modifica profund orientarea europeană a țării, alegeri parlamentare și locale, care atât în România (prin formațiunea AUR) si în Belgia ar putea duce la progresul partidelor ultranaționaliste, pro-putiniste și anti-europene.

Victoria anticipată a prietenilor lui Putin

Alegerile europene din iunie 2024 sunt văzute de mulți ca o bătălie pentru a pune capăt suveranității Bruxelles-ului asupra legislațiilor naționale.

Geert Wilders, Marine Le Pen, Giorgia Meloni și Viktor Orban își vor conduce partidele de dreapta la victorie la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor, cum o prezic sondajele.

Se așteaptă ca partidele lor să devină cele mai mari din Olanda, Franța, Italia și Ungaria. De asemenea, se mai anticipează ca partidele naționaliste din Polonia, Suedia, Austria, Belgia, Estonia, Slovacia și Cipru să trimită un mare număr de europarlamentari la Bruxelles și Strasbourg.

Se estimează că peste o treime din toți deputații europeni vor fi critici la adresa UE, într-un parlament european care a fost mult timp dominat de grupările pro-UE. Se preconizează de asemenea că partidele dreptei extreme, care se opun cu fermitate Bruxelles-ului și se pronunță împotriva migrației, vor forma până la 25% din europarlamentari, față de doar 11% în urmă cu un deceniu.

Va exista în continuare o mare majoritate de europarlamentari pro-UE. Cu toate acestea, creșterea numărului de deputați din dreapta extremă ar putea avea un impact real asupra legislației UE.

În Olanda, Geert Wilders încă încearcă să formeze un guvern de coaliție, dar Meloni și Orban sunt deja șefi de guverne, ceea ce le oferă acces la summiturile Consiliului European.

Multe chipuri — și chiar orientări politice noi — ar putea apărea la masa rotundă a Consiliului European din acest an, un an al alegerilor și al schimbărilor geopolitice care ar putea rămâne în istorie.