Un sfert dintre britanici consideră Covid o farsă, potrivit unui sondaj privind teoriile conspirației

În Marea Britanie trăiesc mult mai mulți adepți ai teoriilor conspiraționiste decât crede majoritatea, aproape un sfert din populație considerând că Covid-19 a fost probabil sau cu siguranță o farsă, potrivit unui sondaj de opinie citat de The Guardian.

Aproximativ o treime din populație este convinsă că criza costului vieții este un complot guvernamental pentru a controla populația, iar un număr similar de persoane consideră că „orașele de 15 minute” – o încercare de a crește numărul de persoane care merg pe jos în cartiere – sunt un șiretlic de supraveghere guvernamentală și că „teoria marii înlocuiri” – ideea că albii sunt înlocuiți de imigranți non-albi – este reală.

Constatările, în ajunul primei sesiuni de audieri din cadrul anchetei publice britanice privind pandemia, care a ucis peste 227.000 de persoane în Regatul Unit, provin dintr-un sondaj realizat în aprilie de Savanta pentru King’s College London (KCL) și BBC.

Acesta a constatat că convingerile au fost împărtășite prin intermediul rețelelor de socializare – cel mai frecvent YouTube și Facebook – și alimentate de site-uri web, printre care 21st Century Wire, The Light, The Exposé și Breitbart, ultimul dintre acestea fiind condus de fostul consilier al lui Donald Trump, Steve Bannon.

Una din șapte persoane – aproximativ 6 milioane de adulți – consideră că violența este un răspuns corect la unele presupuse conspirații.

Publicul general subestimează numărul adepților teoriei conspirației cu aproximativ 4 milioane de adulți, potrivit cercetătorilor care au descoperit atitudini pe care le-au descris ca fiind „șocante”.

„Protestul este o parte esențială a unei democrații sănătoase, iar oamenii vor avea uneori preocupări legitime cu privire la motivațiile din spatele acțiunilor guvernului și ale altora, dar este îngrijorător faptul că aproximativ unul din șapte spune că violența ar fi acceptabilă în cazul protestelor împotriva, de exemplu, a monedelor digitale guvernamentale sau a orașelor de 15 minute”, a declarat profesorul Bobby Duffy, directorul Institutului de Politici de la KCL.

Rețelele sociale sunt cele mai probabile locuri în care oamenii se întâlnesc pentru prima dată cu teoriile conspirației, dar persoanele care citesc publicații precum The Light au fost mult mai predispuse să creadă în conspirații decât populația în general.

Printre titlurile dintr-o ediție recentă a publicației din Marea Britanie se numără „Farsa climatică CO2 – cum au deturnat bancherii mișcarea reală pentru mediu” și „Controlul asupra banilor va duce la sclavie totală”.

Teoriile conspirației se nasc adesea din probleme și neliniști din lumea reală. De exemplu, creșterea ratelor dobânzilor și a inflației, care reduc bunăstarea și lasă familiile în dificultate, pot alimenta convingerea că forțe puternice complotează pentru a sărăci în mod deliberat anumite segmente ale societății.

„Aceste constatări subliniază importanța teoriilor conspirației în explicarea modului în care mulți oameni înțeleg politica și evenimentele care le modelează viața”, a declarat Dr. Rod Dacombe, lector de politică în cadrul departamentului de economie politică de la KCL. „Pentru unii oameni, teoriile conspirației reprezintă principalul obiectiv al participării politice și principalul mijloc prin care înțeleg ceea ce se întâmplă în lume”.

Nouăsprezece la sută dintre participanții la sondaj au declarat că este adevărat sau probabil adevărat că „guvernul britanic a comis atacurile din 2005 de la metroul din Londra pentru a încuraja sprijinul pentru războiul din Orientul Mijlociu”, iar 18% au declarat că este cu siguranță sau probabil adevărat că „în atacul de la Manchester Arena au fost implicați „actori de criză” care au pretins că au fost răniți sau uciși – oamenii nu au fost cu adevărat uciși sau răniți”.

Trei din 10 persoane au crezut că inițiativa „Marea resetare” anunțată de Forumul Economic Mondial în 2020 este o conspirație pentru a impune un guvern mondial totalitar. Între o cincime și un sfert dintre oameni – între 8 milioane și 10 milioane de adulți – au declarat că vor protesta împotriva introducerii monedelor digitale ale băncilor centrale, a unui „stat profund” format din militari, servicii de informații și funcționari guvernamentali care încearcă să manipuleze în secret politica guvernamentală, a „orașelor de 15 minute” și împotriva vaccinurilor.

Bărbații au fost de aproximativ două ori mai predispuși decât femeile să spună că vor participa la acțiuni directe.