Un sistem critic de curenți din Oceanul Atlantic dă primele semne de colaps, determinând un avertisment din partea oamenilor de știință

Un sistem crucial de curenți oceanici ar putea fi deja pe cale să colapseze, potrivit unui nou raport citat de CNN, cu implicații alarmante asupra creșterii nivelului mării și a vremii la nivel global, ceea ce ar duce la scăderea dramatică a temperaturilor în unele regiuni și la creșterea acestora în altele.

Folosind sisteme de calcul extrem de complexe și costisitoare, oamenii de știință au descoperit o nouă modalitate de a detecta un semnal de avertizare timpurie pentru colapsul acestor curenți, potrivit studiului publicat vineri în revista Science Advances. Iar pe măsură ce planeta se încălzește, există deja indicii că se îndreaptă în această direcție.

Circulația Meridională Meridională de Răsturnare a Atlanticului (AMOC) – din care face parte și Curentul Golfului – funcționează ca o uriașă bandă transportoare globală, ducând apa caldă de la tropice spre Atlanticul de Nord îndepărtat, unde apa se răcește, devine mai sărată și se scufundă adânc în ocean, înainte de a se răspândi spre sud.

Curenții transportă căldura și nutrienții în diferite zone ale globului și joacă un rol vital în menținerea climatului în mari părți ale emisferei nordice la temperaturi relativ blânde.

De zeci de ani, oamenii de știință trag un semnal de alarmă cu privire la stabilitatea circulației pe măsură ce schimbările climatice încălzesc oceanul și topesc gheața, perturbând echilibrul de căldură și sare care determină puterea curenților.

În timp ce mulți oameni de știință cred că AMOC va încetini în urma schimbărilor climatice și ar putea chiar să se oprească, există încă o mare incertitudine cu privire la momentul și viteza cu care acest lucru s-ar putea întâmpla. AMOC a fost monitorizată în mod continuu doar din 2004.

Oamenii de știință știu – construind o imagine a trecutului cu ajutorul unor elemente precum carote de gheață și sedimente oceanice – că AMOC s-a oprit acum mai bine de 12.000 de ani, în urma topirii rapide a ghețarilor.

Acum, ei se străduiesc să afle dacă acest lucru s-ar putea întâmpla din nou.

Acest nou studiu reprezintă o „descoperire importantă”, a declarat René van Westen, cercetător marin și atmosferic la Universitatea din Utrecht, Olanda, și coautor al studiului.

Oamenii de știință au folosit un supercomputer pentru a rula modele climatice complexe pe o perioadă de trei luni, simulând o creștere treptată a apei dulci în AMOC – reprezentând topirea gheții, precum și precipitațiile și scurgerile râurilor, care pot dilua salinitatea oceanului și slăbi curenții.

Pe măsură ce au crescut încet apa dulce în model, au văzut cum AMOC-ul a slăbit treptat până când s-a prăbușit brusc. Este pentru prima dată când un colaps poate fi detectat cu ajutorul acestor modele complexe, reprezentând „o veste proastă pentru sistemul climatic și pentru omenire”, se arată în raport.

Ceea ce nu face studiul, însă, este să ofere termene pentru un potențial colaps. Sunt necesare mai multe cercetări, a declarat van Westen pentru CNN, inclusiv modele care să imite și impactul schimbărilor climatice, cum ar fi creșterea nivelului de poluare care încălzește planeta, ceea ce acest studiu nu a făcut.

„Dar putem spune cel puțin că ne îndreptăm în direcția punctului de cotitură în cadrul schimbărilor climatice”, a spus van Westen.

Stefan Rahmstorf, un oceanograf fizic de la Universitatea Potsdam din Germania, care nu a fost implicat în acest studiu, a declarat că acesta reprezintă „un progres major în știința stabilității AMOC”.

„Acesta confirmă faptul că AMOC are un punct de inflexiune dincolo de care se rupe dacă Oceanul Atlantic de Nord este diluat cu apă dulce”, a declarat el pentru CNN.

Studiile anterioare care au găsit punctul de inflexiune al AMOC au folosit modele mult mai simple, a spus el, dând speranțe unor oameni de știință că acesta ar putea să nu fie găsit în cadrul unor modele mai complexe.

Acest studiu spulberă aceste speranțe, a spus Rahmstorf.

Joel Hirschi, șef asociat al departamentului de modelare a sistemelor marine de la Centrul Național de Oceanografie din Marea Britanie, a declarat că acest studiu este primul care utilizează modele climatice complexe pentru a demonstra că AMOC poate trece de la „pornit” la „oprit” ca răspuns la cantități relativ mici de apă dulce care intră în ocean.

Dar există motive pentru a fi precauți, a adăugat el. Chiar dacă studiul a folosit un model complex, acesta are totuși o rezoluție scăzută, a spus el, ceea ce înseamnă că ar putea exista limitări în reprezentarea unor părți ale curenților.

Acest studiu se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi că AMOC s-ar putea apropia de un punct de basculare – și că ar putea fi chiar aproape.

Un studiu din 2021 a constatat că AMOC a fost mai slabă decât în orice alt moment din ultimii 1.000 de ani. Iar un raport deosebit de alarmant – și oarecum controversat – publicat în luna iulie a anului trecut, a concluzionat că AMOC ar putea fi pe cale să se prăbușească încă din 2025.

Cu toate acestea, există încă incertitudini uriașe. Jeffrey Kargel, om de știință senior la Planetary Science Institute din Arizona, a declarat că bănuiește că teoria unei posibile închideri iminente a AMOC „va rămâne oarecum controversată până când, într-un an, vom ști că se întâmplă”.

El a comparat potențialul colaps al acesteia cu „oscilațiile sălbatice ale unei piețe bursiere care precedă o prăbușire majoră” – este aproape imposibil să deslușești care schimbări sunt reversibile și care sunt un precursor al unui dezastru.

Datele moderne arată că puterea AMOC fluctuează, dar nu există încă dovezi observate ale unui declin, a spus Hirschi. „Dacă vor avea loc schimbări bruște ale AMOC similare cu cele observate în trecut, pe măsură ce clima noastră continuă să se încălzească, este o întrebare deschisă importantă.”

Acest studiu este o piesă din acest puzzle, a spus Rahmstorf. „(Acesta) adaugă semnificativ la îngrijorarea crescândă cu privire la o prăbușire a AMOC într-un viitor nu foarte îndepărtat”, a spus el. „Vom ignora acest risc pe răspunderea noastră”.