Un studiu arată că protejarea și conservarea pădurii amazoniene ar duce la evitarea a 15 milioane de îmbolnăviri anual și economisirea a 2 miliarde de dolari, costuri legate de sănătate

Importanţa regiunii amazoniene pentru climă şi biodiversitate este binecunoscută, însă conservarea sa este, de asemenea, o miză majoră pentru sănătatea oamenilor: lupta împotriva defrişărilor în teritoriile indigene ar permite evitarea a milioane de cazuri de îmbolnăviri anual, au concluzionat autorii unui studiu publicat joi, relatează AFP, relatează Agerpres.ro.

„Estimările noastre indică faptul că prin protejarea teritoriilor indigene din Amazonia, peste 15 milioane de cazuri de boli respiratorii şi cardiovasculare ar putea fi prevenite în fiecare an, cu aproximativ 2 miliarde de dolari economisiţi în costuri legate de sănătate”, au scris autorii studiului publicat în revista Communications Earth & Environment.

O echipă internaţională de cercetători a analizat date strânse o perioadă de zece ani referitoare la poluarea cu particule fine (PM 2,5), sănătatea şi pădurile tropicale, supuse uneia dintre cele mai mari rate de defrişare din lume.

Incendiile de pădure – deseori declanşate intenţionat pentru a face loc activităţilor agricole – pot contribui la boli respiratorii sau cardiovasculare din cauza particulelor emise, conducând de asemenea la dispariţia copacilor care acţionează ca filtre împotriva poluării.

Oamenii de ştiinţă au calculat că menţinerea protecţiei teritoriilor indigene – care reprezintă o cincime din Amazonia – poate permite absorbţia a 700.000 kg de particule fine PM 2,5 anual, ceea ce se traduce apoi în economii, precum şi boli evitate în regiunea amazoniană.

În schimb, fiecare hectar de pădure distrus de incendii generează un cost mediu de 2 milioane de dolari, au calculat autorii studiului.

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că cercetările lor pot fi folosite „ca dovezi pentru protecţia pădurilor şi a teritoriilor indigene”.

„Pentru a combate incendiile forestiere, este necesară reducerea defrişărilor, consolidarea legislaţiei de mediu, creşterea pedepselor pentru cei care defrişează şi ard pădurea, precum şi consolidarea agenţiilor” de mediu, a estimat Paula Prist, de la ONG-ul EcoHealth Alliance din New York, coautor al studiului, alături de alţi şapte oameni de ştiinţă.

Noul preşedinte brazilian Lula da Silva a dat asigurări în martie că intenţionează să omologheze „cât mai curând posibil” noi terenuri rezervate populaţiilor indigene, legalizare care a rămas într-un punct mort sub mandatul predecesorului său de dreapta Jair Bolsonaro.

sursa: Agerpres.ro