Un studiu dezvăluie că mumiile egiptene aveau un miros „lemnos”, „picant” şi „dulce”

Mumiile antice egiptene aveau un miros mai degrabă „lemnos”, „picant” şi „dulce”, potrivit unui studiu publicat joi în revista editată de American Chemical Society, informează agenția de știri DPA, citată de Agerpres.

Cercetătorii au analizat nouă corpuri mumificate de la Muzeul Egiptean din Cairo, dintre care majoritatea datează din mileniile I şi II î.Hr., folosind o combinaţie de instrumente şi tehnici senzoriale, în cadrul primului studiu de acest gen din lume.

„Mirosul corpurilor mumificate a atras de ani întregi un interes semnificativ din partea experţilor şi a publicului larg, dar până acum nu a fost efectuat niciun studiu ştiinţific combinat chimic şi perceptiv”, a declarat autorul principal al cercetării, profesorul Matija Strlic de la University College London (UCL) şi Universitatea din Ljubljana.

„Această cercetare revoluţionară ne ajută cu adevărat să planificăm mai bine conservarea şi să înţelegem materialele vechi de îmbălsămare. Ea adaugă un alt nivel de date pentru a îmbogăţi expoziţia muzeală a corpurilor mumificate”, a adăugat el.

Cercetătorii au apelat la un grup de „adulmecători” umani instruiţi, care aveau sarcina de a descrie calitatea, intensitatea şi caracterul plăcut al mirosurilor, precum şi să măsoare moleculele şi compuşii implicaţi în acele mirosuri, prin metode cum ar fi cromatografia gazelor şi spectrometria de masă.

Acest lucru a permis echipei să determine dacă acele componente proveneau de la conservanţi, microorganisme sau pesticide, de exemplu.

Conform studiului, experţii au calificat rămăşiţele mumificate drept „plăcute din punct de vedere hedonic, cu descriptori ‘balsamici’ (mirosuri ‘grele’, ‘dulci’, ‘lemnoase’)”.

Mirosurile au fost descrise ca fiind „lemnoase” în 78% din studiile de caz, „picante” în 67% şi „dulci” în 56%, în timp ce „asemănătoare cu tămâia” şi „stătut, rânced” au primit fiecare 33% din totalul evaluărilor.

Cecilia Bembibre, cercetătoare la UCL, a declarat că noul studiu subliniază „importanţa utilizării simţurilor pentru a înţelege trecutul”.

Mumificarea în Egiptul Antic presupunea de obicei tratarea trupului unei persoane decedate cu uleiuri şi răşini, inclusiv cele de pin, cedru şi ienupăr, pentru a conserva corpul şi sufletul în viaţa de apoi şi pentru a le oferi mumiilor un miros plăcut.