Un studiu recent a localizat o reţea neuronală care cauzează bâlbâiala

Cercetători din cadrul Universităţii din Turku şi de la Spitalul Universitar Turku din Finlanda, alături de o echipă internaţională, au făcut o descoperire importantă în ceea ce priveşte înţelegerea bâlbâielii, transmite Agerpres. Bâlbâiala, o tulburare de vorbire caracterizată prin repetiţii involuntare, pauze sau pronunţarea tărăgănată a cuvintelor, poate avea un impact profund negativ asupra vieţii persoanelor afectate.

Considerată iniţial o problemă psihologică, bâlbâiala este acum recunoscută ca o disfuncţie cerebrală care afectează vorbirea.

Potrivit neurologului Juho Joutsa, deşi bâlbâiala poate fi o consecinţă a unor afecţiuni neurologice precum boala Parkinson sau a unui atac cerebral, mecanismele sale neurobiologice nu sunt încă pe deplin înţelese, se spune într-un comunicat de presă publicat marţi de Universitatea din Turku.

Abordarea echipei de cercetători a inclus studierea unor indivizi care au dezvoltat bâlbâială după un atac cerebral. Deşi atacurile cerebrale afectează zone diferite din creier, cercetătorii au identificat o reţea neuronală comună asociată bâlbâielii.

Reţeaua include regiuni cheie ale creierului cum ar fi putamenul, amigdala, claustrul, responsabile cu funcţia motorie, reglarea emoţională şi schimbul de informaţii între reţelele neuronale, transmite Agerpres.

Cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică (RMN), cercetătorii au scanat creierele a 20 de persoane cu balbism în dezvoltare şi au descoperit modificări structurale în aceeaşi reţea neuronală. Severitatea bâlbâielii era corelată cu amplitudinea acestor schimbări. Descoperirea sugerează că, indiferent dacă are o cauză evolutivă sau neurologică, bâlbâiala decurge din aceeaşi reţea neuronală.

Aceste descoperiri lămuresc trăsături ale bâlbâielii, cum ar fi dificultăţi motorii şi variabilitatea stărilor emoţionale.

În plus, descoperirile deschid calea către intervenţii medicale care ţintesc această reţea neuronală.