Un test de sânge îmbunătățit cu inteligență artificială poate detecta boala Parkinson cu ani înainte de apariție/ Din cauza îmbătrânirii populației, este afecțiunea neurodegenerativă cu cea mai rapidă creștere din lume 

Un test de sânge care se bazează pe inteligența artificială poate prezice cine va dezvolta boala Parkinson cu până la șapte ani înainte de apariția simptomelor, spun cercetătorii, scrie The Guardian.

Testul este conceput pentru a funcționa cu echipamente care se găsesc deja în multe laboratoare NHS (Sistemul Național de Sănătate din Marea Britanie) și, dacă va fi validat pe un număr mare de persoane, ar putea fi pus la dispoziția serviciilor de sănătate în termen de doi ani.

În prezent, nu există medicamente care să protejeze creierul împotriva bolii Parkinson, dar un test predictiv precis ar permite clinicilor să identifice persoanele care ar putea beneficia cel mai mult de testele clinice ale tratamentelor care au ca scop încetinirea sau stoparea bolii.

„În acest moment, închidem ușa grajdului după ce calul a luat-o razna”, a declarat profesorul Kevin Mills, unul dintre autorii principali ai studiului de la UCL Great Ormond Street Institute of Child Health. „Trebuie să ajungem la oameni înainte ca aceștia să dezvolte simptome. Este întotdeauna mai bine să facem prevenție decât să vindecăm”.

Boala Parkinson este afecțiunea neurodegenerativă cu cea mai rapidă creștere din lume, o tendință determinată în primul rând de îmbătrânirea populației. Afectează peste 150.000 de persoane în Marea Britanie și 10 milioane în întreaga lume. Aceasta este cauzată de acumularea unei proteine numite alfa-sinucleină care deteriorează sau distruge celulele nervoase care produc o substanță importantă numită dopamină în partea creierului numită substantia nigra.

Persoanele care dezvoltă boala Parkinson pot avea tremurături, dificultăți de mișcare și rigiditate musculară, dar și probleme de echilibru, memorie, amețeli și dureri nervoase. Mulți primesc terapie de înlocuire a dopaminei, dar se depun eforturi pentru a găsi tratamente care să încetinească sau să oprească boala.

Pentru a dezvolta testul, oamenii de știință de la UCL și de la Universitatea din Göttingen au folosit un algoritm de învățare automată pentru a identifica un model de semnătură a opt proteine din sânge la pacienții cu Parkinson. Algoritmul a fost apoi capabil să prezică viitorul Parkinson la alți pacienți care au furnizat mostre de sânge.

La un pacient, boala a fost prezisă corect cu mai mult de șapte ani înainte de apariția simptomelor. „Este posibil ca acest lucru să se întâmple chiar mai devreme”, a declarat dr. Jenny Hällqvist, de la Institutul de Neurologie UCL, și primul autor al studiului publicat în Nature Communications.

Profesorul Roger Barker, neurolog consultant specializat în Parkinson la Universitatea din Cambridge și la spitalul Addenbrooke, a declarat că, dacă va fi validat de alte grupuri, testul ridică posibilitatea de a diagnostica Parkinsonul în cele mai timpurii stadii, permițând pacienților să fie înscriși în studii clinice atunci când procesul bolii abia a început.

„Astfel, am putea trata persoanele cu Parkinson cu terapii de modificare a bolii înainte ca acestea să fi pierdut multe celule din creier”, a spus el. „Evident, încă trebuie să găsim astfel de terapii, dar acest studiu este un pas în direcția cea bună”.

Profesorul Ray Chaudhuri, directorul medical al Centrului Internațional de Excelență al Fundației Parkinson, a declarat că există o „nevoie masivă nesatisfăcută” de teste de sânge care să prezică și să diagnosticheze Parkinsonul, dar a avertizat că astfel de teste vin cu „provocări majore”.

„Parkinson nu este o singură boală, ci un sindrom și se poate prezenta în diferite moduri”, a spus el. „Ca atare, managementul diferă și nu se potrivește tuturor. Este puțin probabil ca predicția să semnalizeze aceste subgrupuri în acest stadiu.” Fără tratamente eficiente, un diagnostic precoce ridică probleme etice considerabile, a adăugat el, precum și o potențială afectare a polițelor de asigurare ale pacienților.

„Procesul ne ajută să avem un grup de persoane cu Parkinson care ar putea fi pregătite sau potrivite pentru viitoarele teste de molecule neuroprotectoare”, a spus Chaudhuri. „În plus, există unele dovezi preliminare că, la astfel de persoane „la risc” cu Parkinson, activitatea fizică și exercițiile programate pot fi benefice în ceea ce privește potențiala încetinire a evoluției bolii”.