Un tsunami de aproape 200 de metri s-a produs în Groenlanda. El a fost provocat de temperaturile foarte ridicate, susțin seismologii

După ce seismologii au detectat vibrații anormale, au stabilit că în Groenlanda a avut loc un tsunami de 650 de picioare (aproximativ 200 de metri). Tsunami-ul a fost rezultatul topirii gheții glaciare, care a provocat o alunecare de teren ce a deplasat apa într-un fiord din Groenlanda, scrie NBC News.

„A apărut un semnal foarte, foarte ciudat, pe care nu l-am mai văzut niciodată la unele dintre stațiile noastre din nord”, a declarat Carl Ebeling, seismolog la Institutul de Oceanografie Scripps al Universității California din San Diego.
La scurt timp după începerea vibrațiilor, un vas de croazieră care naviga în apropierea fiordurilor din Groenlanda a observat că, pe îndepărtata insulă Ella, o bază folosită pentru cercetare științifică și de armata daneză pentru patrulările cu câini de sanie – fusese distrusă.

Evenimentele au atras atenția unui grup internațional de seismologi, militari danezi și oceanografi, care s-au întrebat: Ce a lovit insula și de unde a venit?

Recent, cercetătorii și-au publicat concluziile în revista Science, amintește NBC News. Potrivit acestora, insula a fost lovită de unul dintre cele mai mari tsunami înregistrate vreodată, cu valuri care au lăsat un fir de apă înalt de aproximativ 200 de metri.
Acesta a fost rezultatul unei serii de evenimente rare, în cascadă, puse în mișcare de schimbările climatice.

Cercetătorii au descoperit că declanșatorul inițial au fost temperaturile ridicate care au provocat prăbușirea limbii unui ghețar care se subțiază. Acest lucru a destabilizat un versant montan abrupt, trimițând o avalanșă de roci și gheață în adâncul fiordului Dickson din Groenlanda. Astfel, a fost deplasat un volum masiv de apă, iar un val impunător a traversat fiordul îngust, care are o lățime de aproximativ 2,5 km.

Valurile tsunami – cel puțin la fel de înalte ca Statuia Libertății – au urcat pe pereții stâncoși abrupți care mărginesc fiordul. Deoarece alunecarea de teren a lovit cursul de apă la un unghi de aproape 90 de grade, valurile au ricoșat înainte și înapoi pe acesta timp de nouă zile – un fenomen pe care oamenii de știință îl numesc seiche.

„Nimeni nu mai văzuse vreodată așa ceva”, a declarat Kristian Svennevig, autorul principal al studiului, geolog și cercetător principal în cadrul Geological Survey of Denmark and Greenland.
„Cu doar câteva zile înainte de eveniment, navele de croazieră erau acolo și erau pe plajă”, a spus Svennevig. „E un mare noroc că nimeni nu era acolo când s-a întâmplat”.

Acest seiche a fost cel mai lung observat vreodată de oamenii de știință. Anterior, tsunami-urile cauzate de alunecările de teren creau de obicei valuri care se stingeau în câteva ore.

„Pământul este un sistem foarte dinamic și, în prezent, ne aflăm într-o fază în care acest echilibru foarte sensibil este perturbat destul de violent din cauza schimbărilor climatice.” a declarat Alice Gabriel, coautor al studiului.
Tsunami-urile cauzate de alunecările de teren sunt mai frecvente decât își imaginează mulți oameni și periculoase pentru persoanele care locuiesc sau lucrează în unele regiuni din Arctica și subarctica.

În 2017, patru persoane au murit și 11 case au fost distruse după ce o alunecare de teren a provocat un tsunami care a lovit satul Nuugaatsiaq din vestul Groenlandei. Valul a avut probabil o înălțime de cel puțin 300 de metri. Două sate au fost abandonate după eveniment deoarece erau posibile și alte alunecări de teren. Sute de oameni au fost strămutați, a declarat Svennevig.

Regiunile arctice și subarctice se încălzesc de două până la trei ori mai rapid decât restul Pământului, deoarece, pe măsură ce gheața se topește, suprafețele mai întunecate care ies la suprafață absorb mai multă lumină solară. Încălzirea determină trei dinamici care pot face ca alunecările de teren să fie mai frecvente în regiunile glaciare, a declarat Bretwood Higman, un geolog din Alaska.

În primul rând, temperaturile mai ridicate cauzează eroziunea permafrostului din interiorul formațiunilor stâncoase, ceea ce poate slăbi pantele și le face mai susceptibile de a se prăbuși. În al doilea rând, încălzirea subțiază ghețarii care uneori susțin pantele stâncoase. Îndepărtarea gheții poate provoca prăbușiri bruște. În al treilea rând, schimbările climatice cresc șansele de precipitații extreme, un factor de risc major pentru alunecările de teren, deoarece rocile și solurile saturate sunt mai predispuse la alunecare.

Luna trecută, U.S. Geological Survey a raportat un tsunami de alunecare de teren de 17 metri în laguna Pedersen din Alaska. Higman a vizitat locul și crede că tsunami-ul a fost mai mare decât estimările inițiale.
La nivel mondial, riscul crește pe măsură ce dezvoltarea se extinde în unele regiuni polare, ceea ce sporește vizitele minerilor, transportatorilor și turiștilor, a declarat Svennevig.
„Tot mai mulți oameni se află acolo, crescând riscul acestor alunecări de teren”, a spus el. „Este un amestec nefericit”.