Unde se află România între statele UE privind tranziția verde de la utilizarea combustibililor fosili la energia regenerabilă – raport EMBER publicat în 2025

România continuă să mențină o strategie mixtă care include și combustibilii fosili, spre deosebire de alte state europene care reduc pentru al cincilea an consecutiv producția de energie pe bază de gaz natural. Argumentul de bază al acestei abordări în România este de a facilita tranziția de la cărbune la energia regenerabilă, gazul fiind considerat doar un combustibil de tranziție, spun experții Energy Policy Group (EPG) într-o analiză a raportului EMBER publicat în 2025 privind producția de energie electrică la nivel global.

Raportul recent publicat de EMBER evidențiază progresele tranziției energetice la nivel european, subliniind că energia regenerabilă devine din ce în ce mai dominantă în țările UE. Constatarea este că în 2024, pentru prima dată la nivel european, producția de energie solară a depășit producția de energie din cărbune, însă potrivit specialiștilor, deși acest lucru este remarcabil, o comparație între o sursă intermitentă de energie și una convențională prezintă limitări, fiind necesară analiza unor componente suplimentare precum flexibilitatea, capacitatea instalată și disponibilitatea.

Energia regenerabilă, tot mai prezentă în mixul energetic românesc

Conform datelor prezentate de EMBER, producția de energie eoliană a depășit producția de energie pe bază de cărbune în România în 2023, atingând 14,1% din totalul energiei generate, comparativ cu 13,4% pentru cărbune. Această tendință pare să se mențină și în 2024, fiind susținută de creșterea capacitații instalate de energie solară și eoliană. La începutul anului 2024, capacitatea instalată era de 3095 MW pentru eolian și 1853 MW pentru solar, la care s-au adăugat încă 70 MW eolieni și 310 MW solari pe parcursul anului.

Un factor important în creșterea producției de energie verde este contribuția prosumatorilor, care a ajuns la 2337 MW. Cu toate acestea, o mare parte din energia produsă de prosumatori nu este contorizată și, astfel, nu apare în statistici oficiale.

Provocările tranziției energetice în România

Deși tranziția energetică este vizibilă, România continuă să mențină o producție considerabilă pe bază de combustibili fosili. De exemplu, capacitatea instalată pe bază de cărbune este de 2760 MW, dar în 2024, această valoare nu a fost niciodată atinsă, producția efectivă fiind limitată la maximum 1400 MW. Unul dintre motivele acestei discrepanțe este costul ridicat al producției pe bază de cărbune, care face ca importurile de energie să fie mai atractive din punct de vedere economic.

O altă problemă majoră este impactul climatic asupra producției de energie hidro și nucleară. Seceta a redus semnificativ producția hidroenergetică, iar centrala nucleară de la Cernavodă a fost afectată de revizii planificate și avarii, despre care se presupune că au fost cauzate de nivelul scăzut al apei necesare pentru răcire.

Ce ar trebui să facă România?

Specialiștii care au analizat raportul EMBER sugerează că România ar trebui să accelereze investițiile în energie regenerabilă și să urmeze exemplele de succes ale altor state europene. De exemplu, în Ungaria și Olanda, energia solară a acoperit peste 80% din consumul național timp de mai mult de 70 de zile pe an datorită unor investiții masive în panouri fotovoltaice.

Totodată, potrivit lor, tranziția de la cărbune trebuie să fie gestionată eficient, având în vedere impactul social asupra muncitorilor din acest sector. Autoritățile ar trebui să sprijine reconversia profesională și să ofere alternative economice viabile pentru regiunile dependente de minerit. Fondurile europene joacă, de asemenea, un rol esențial în acest proces, iar utilizarea lor eficientă ar putea accelera digitalizarea rețelelor electrice și integrarea unei proporții mai mari de energie regenerabilă în sistemul național.

Context

Energia solară a depăşit cărbunele în producţia de energie electrică din UE pentru prima dată, în 2024, a raportat think tank-ul EMBER. În acelaşi timp, „producţia de energie electrică pe bază de gaz din UE a scăzut pentru al cincilea an consecutiv, iar producţia totală de energie electrică pe bază de combustibili fosili a atins un nivel minim istoric”, a declarat think tank-ul în raportul său publicat în 2025 privind energia electrică în Europa. Mai multe informații AICI.

De amintit că Uniunea Europeană și-a propus să devină prima comunitate neutră climatic până în 2050, conform Pactului Verde European („European Green Deal”). Acest obiectiv implică reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990 și atingerea neutralității climatice în 2050.

EMBER este un think tank independent care analizează tranziția energetică la nivel global, cu accent pe eliminarea combustibililor fosili și accelerarea adoptării surselor regenerabile. Organizația furnizează rapoarte și date despre sectorul energetic, oferind recomandări bazate pe cercetări pentru politici publice sustenabile.

Analiza despre România publicată în „InfoClima” a fost realizată de specialiștii Energy Policy Group (EPG) în domeniul energiilor regenerabile Alexandru Ciocan și Mihnea Cătuți, a cărui expertiză acoperă și politicile climatice, industriale și energetice ale UE. EPG este un think tank independent din România.