Ungaria a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru încălcarea dreptului european prin pachetul legislativ „Stop Soros”, care a introdus sub incidenţa penală ajutarea solicitanţilor de azil

Ungaria a încălcat dreptul european prin introducerea sub incidenţa penală a ajutării solicitanţilor de azil pe care îi respinge în mod arbitrar la frontieră începând din 2018, a stabilit marţi, printr-o hotărâre, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), relatează AFP, citată de Agerpres.

„Prin pedepsirea penală a oricărei persoane care furnizează un ajutor în depunerea unei cereri de azil, Ungaria şi-a încălcat obligaţiile care-i revin”, anunţă într-un comunicat Curtea, cu sedul la Luxemburg.

Comisia Europeană a depus recurs la cea mai înaltă jurisdicţie UE, în urma adoptării în 2018 a unei legislaţii – denumită ”Stop Soros” de către autorităţile de la Budapesta – care face din ajutarea solicitanţilor de azil o faptă penală.

Legea poartă numele miliardarului american de origine ungară George Soros, oaia neagră a premierului suveranist Viktor Orban, care îl acuză de faptul, prin intermediul ONG-urilor sale, de o orchestrare a unei ”imigraţii masive” către UE.

Legea instituie o pedeapsă de până la un an de închisoare împotriva oricui ajută o persoană care a intrat în mod ilegal în Ungaria dintr-o ţară care nu face parte din spaţiul Schengen, în cazul în care viaţa acestei persoane nu este în pericol în mod imediat.

Acelaşi pachet legislativ limita puternic posibilitatea obţinerii azilului într-un stat membru UE din 2004.

„Prin respingerea ca inadmisibilă a unei cereri pe motivul că solicitantul a venit prin alt stat în care nu este expus la persecuţii”, Budapesta a încălcat de asemenea dreptul UE, subliniază CJUE.

Curtea a respins argumentele Ungariei, aflată la marginea unei părţi a frontierei externe a spaţiului Schengen de liberă circulaţie.

Budapesta anunţa că lupta în acest fel împotriva imigraţiei ilegale, în contextul în care solicitanţii de azil au traversat ţări „sigure”, ca Serbia, în care ar fi putut să ceară o protecţie.

CJUE îndeamnă Ungaria „să se conformeze hotărârii cât mai curând”.

Comitetul Ungar Helsinki (HHC), o asociaţie de apărarea drepturilor refugiaţilor, a salutat această hotărâre şi a adăugat că nu nu s-a lăsat „intimidat de ameninţare”.

„De când a fost adoptată legea, HHC a ajutat 1.800 de solicitanţi de azil. De-acum ne putem servi din nou clienţii fără ameninţarea închisorii”, a declarat AFP copreşedinta HHC Marta Pardavi, care şi-a exprimat speranţa ca Guvernul „să nu saboteze aplicarea” hotărârii europene.

Această hotărâre este ultima dintr-o serie de hotărâri împotriva nerespectării de către Ungaria a directivelor europene în domeniul dreptului azilului.

După ce s-a conformat în mod sistematic acestor hotărâri, Ungaria a contestat pentru prima oară, recent, primatul dreptului european şi a intrat într-o înfruntare juridică cu Bruxellesul.

Curtea Constituţională de la Budapesta examinează în prezent altă hotărâre cu privire la azil, pronunţată în decembrie 2020, pentru a stabili dacă este conformă dreptului naţional.

Acest lucru a determinat Comisia Europeană să lanseze o procedură cu privire la ”nerespectare”.

Ungaria riscă sancţiuni financiare.