Ungaria a încălcat legislaţia europeană privind azilul prin încetinirea posibilităţii de a solicita protecţie, anunță Curtea de Justiţie a UE

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis joi că Ungaria a încălcat legislaţia Uniunii Europene cu privire la azil prin încetinirea posibilităţii de a solicita protecţie, informează DPA şi AFP, citate de Agerpres.

În urma izbucnirii pandemiei de COVID-19 în anul 2020, Budapesta a obligat cetăţenii anumitor state membre şi pe apatrizi să parcurgă o procedură preliminară înainte de a depune cererea de azil.

Persoanele respective au trebuit întâi să meargă la ambasadele Ungariei de la Belgrad sau Kiev pentru a depune personal o declaraţie de intenţie pentru a cere azil. Ulterior, autorităţile ungare au putut decide dacă le permit sau nu solicitanţilor de protecţie să intre în Ungaria pentru a cere azil.

Comisia Europeană a considerat că această regulă încalcă legislaţia comunitară în materie de azil şi a dat în judecată Ungaria la cea mai înaltă instanţă judiciară a UE, ce are sediul la Luxemburg.

CJUE a dat dreptate executivului UE, argumentând că regulamentul respectiv privează persoanele în cauză de dreptul de a solicita efectiv azil în Ungaria.

O declaraţie de intenţii nu este prevăzută de dreptul UE şi nu garantează acces efectiv şi rapid la procedura de azil. De asemenea, măsura nu este potrivită pentru a limita răspândirea pandemiei, au explicat judecătorii CJUE.

Budapesta a fost criticată frecvent de Comisia Europeană pentru politica sa dură faţă de refugiaţi. În decizii precedente, CJUE a anulat deja părţi esenţiale ale sistemului de azil din Ungaria. Astfel, în 2020, Ungaria a fost somată să-şi închidă centrele de în care ţinea închişi solicitanţi de azil, în număr limitat drastic, la frontiera sa.

Guvernul ungar a contestat atunci primatul dreptului comunitar. Executivul UE a lansat o procedură ”pentru nerespectarea” deciziei CJUE şi Ungaria a suportat sancţiuni financiare.

Un an mai târziu, interdicţia impusă ONG-urilor de a nu ajuta refugiaţii a fost de asemenea considerată contrară dreptului comunitar.

În 2022, doar 18 persoane au obţinut statutul de refugiat în Ungaria, număr mult sub cele din alte ţări membre UE.