Ungaria, chemată să dea explicații în fața miniștrilor afacerilor europene din UE referitor la respectarea statului de drept

Ungaria va trebui să dea din nou explicaţii în decembrie în faţa partenerilor săi europeni privind respectarea statului de drept, în cadrul procedurii lansate de Parlamentul European împotriva sa în 2018, a anunţat joi preşedinţia finlandeză a UE, relatează AFP,  preluată de Agerpres.

Această a doua audiere, după ce prima a avut loc în septembrie, va avea loc pe 10 decembrie, cu prilejul unei reuniuni a miniştrilor de afaceri europene ai statelor UE, a precizat Marja Rislakki, reprezentantă permanentă a Finlandei la Bruxelles.

Prima audiere a avut ca teme libertatea învăţământului universitar, libertatea presei, libertatea de expresie, chestiunile corupţiei şi independenţei justiţiei, a spus ea.

Această nouă audiere ar urma să se concentreze asupra „câtorva teme cheie”, pe care ambasadorii ţărilor membre vor fi însărcinaţi să le definească, a declarat Marja Rislakki în faţa eurodeputaţilor, care şi-au exprimat regretul pentru că Parlamentul European nu este asociat la această procedură, pe care totuşi au declanşat-o.

Deşi şi-a exprimat bucuria pentru organizarea unei a doua audieri, despre care a spus că este „o veste foarte bună”, raportoarea Parlamentului European pentru Ungaria, Gwendoline Delbos-Corfield, din grupul Verzi/Alianţa Liberă Europeană, a subliniat că Parlamentul avea „o expertiză în acest dosar (…) care ar fi permis să avanseze lucrurile”.

Într-un vot inedit, PE a activat în septembrie 2018 împotriva Ungariei lui Viktor Orban procedura „articolului 7”, care în teorie poate duce la sancţiuni.

Votul s-a bazat pe un raport care prezenta o listă lungă de „preocupări” privind atingeri aduse valorilor UE în materie de libertăţi publice, drepturi ale minorităţilor şi migranţilor.

Această procedură a fost de asemenea activată în cazul Poloniei, de această dată la iniţiativa Comisiei Europene.

A doua fază a procedurii, care poate duce la pierderea drepturilor de vot ale unei ţări la reuniunile ministeriale europene, necesită un vot în unanimitate al celorlaltor ţări, iar Ungaria şi Polonia şi-au anunţat cu claritate intenţiile de a face bloc pentru a împiedica orice sancţiune.

„Astăzi suntem confruntaţi cu o problemă cu articolul 7 aşa cum este”, a recunoscut Gwendoline Delbos-Corfield, făcând apel la „instituirea de instrumente eficiente în serviciul acestei democraţii europene”.

Ungaria la rândul său respinge această procedură care o vizează, pe motiv că e „părtinitoare”. „Suntem condamnaţi la dispreţul public pentru faptul că respingem imigraţia în masă”, a denunţat în septembrie ministrul ungur al justiţiei Judit Varga, înainte de audierea sa de la Bruxelles.

Joi, noul preşedinte al Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, a anunţat că va lua o decizie până la sfârşitul lui ianuarie privind soarta partidului FIDESZ al lui Viktor Orban, suspendat din rândul dreptei europene pentru derapaje populiste.

Foto: Viktor Orban, premierul Ungariei/ Facebook