Ungaria: Încă un mare site independent de presă, sub presiunea guvernului Viktor Orban. Editorul 24.hu acuză o campanie de intimidare

Zoltan Varga, proprietarul și editorul site-ului maghiar de știri 24.hu, a declarat luni pentru Politico că este în centrul unei campanii intense de denigrare duse prin intermediari de guvernul condus de Viktor Orban.

Acuzațiile lui Varga, care deține un holding media cu au audiență lunară de 7.5 milioane de cetățeni, vin la scurt timp după ce redactorul-șef al Index.hu, alt mare portal independent de știri din Ungaria, a fost demis. Redactorul-șef al Index.hu a acuzat presiuni politice din partea apropiaților guvernului, și aproape toată redacția l-a urmat, prin demisie.
Varga, editorul 24.hu, a declarat că presa controlată de guvern a lansat o adevărată campanie de discreditare la adresa sa și a grupului media pe care îl deține: ”mă acuză că nu plătesc taxele, că sunt o persoană rea, că plătesc prost angajații. Interferează cu viața mea privată, sunt zilnic atacat la TV. Încearcă să mă pună la colț, să-mi demotiveze angajații și să-i convingă să plece”.

”Publicații independente, precum Index.hu, sunt văzute de autorități ca niște obstacole”, a mai spus Zoltan Varga pentru Politico.

Context. Cei 90 de jurnaliști ai site-ului de știri Index.hu au demisionat vineri pentru a protesta împotriva demiterii redactorului lor șef și a ceea ei consideră o subordonare a unui mijloc media independent din Ungaria.

Fotografii ale jurnaliștilor, emoționați și uneori în lacrimi în urma acestei decizii, au fost difuzate pe rețelele de socializare, transmite France24, preluată de Rador. Emoția a fost la fel de mare în rândurile opoziției față de guvernul suveranist al lui Viktor Orban și ale principalei asociații de jurnaliști.

“Încă o instituție esențială a opiniei publice ungare este pe cale de a fi dezmembrată, asediată și distrusă de majoritatea guvernamentală a Fidesz” (partidul lui Viktor Orban, n. red.), a reacționat Miklos Hargitai, președintele MUOSZ, asociația jurnaliștilor unguri.

Câteva mii de persoane au manifestat vineri seară la Budapesta în sprijinul redacției.

Temeri privind viitorul Index au apărut în martie în urma cumpărării unei participații de 50% din agenția de publicitate a portalului de către un om de afaceri apropiat de guvern, Miklos Vaszily.

Ungaria a ajuns pe locul 89 în clasamentul mondial al libertății presei, după 10 ani de mandat Viktor Orban în fruntea guvernului. În 2010, când acesta a devenit premier, Ungaria era pe locul 23 în lume în clasamentul mondial al libertății presei, potrivit France 24.

Sub mandatele prim-ministrului ungar, presa publică a devenit instrumentul politicii guvernului, în vreme ce apropiați au puterii au cumpărat segmente întregi din media private.

Schimbările din cadrul Index amintesc scenariul preluărilor altor organe de presă în ultimii ani: site-ul de știri Origo, care publica regulat anchete care acuzau apropiați ai guvernului, ca și fostul săptămânal economic de referință Figyelo au fost achiziționate de apropiați ai partidului Fidesz, echipele lor remaniate și conținutul aliniat la mesajele guvernului. Redacția Origo a demisionat pentru a protesta contra noilor condiții.

La sfârșitul lui 2016, cotidianul de opoziție Nepszabadsag, unul din principalele din țară, își înceta de pe o zi pe alta apariția înainte de a fi cumpărat de oligarhul Lorinc Meszaros, apropiat al lui Viktor Orban.

În 2018, circa 500 de instituţii media naționale și locale, toate deschis pro-guvernamentale, au fost grupate într-un consorțiu destinat să „vegheze la apărarea valorilor naționale”.

Aceste transformări i-au adus liderului suveranist regulat criticat pentru tendințele sale autoritare și xenofobe, numeroase avertizări din partea Uniunii Europene. Ele au contribuit la declanșarea, la sfârșitul lui 2018, a unei proceduri excepționale pentru risc de „încălcare gravă” a valorilor UE.
Problema statului de drept în Ungaria a fost din nou pe ordinea de zi a liderilor europeni la negocierile maraton privind planul de relansare care s-au încheiat pe 20 iulie. Un compromis imprecis și contestat care făcea legătura între respectarea statului de drept și plata fondurilor europene a fost până la urmă adoptat.

Foto: Viktor Orban / Facebook