Ungaria încalcă dreptul Uniunii Europene prin restricțiile impuse în ceea ce privește finanțarea din străinătate a ONG-urilor, potrivit avocatului general al Curții Europene de Justiție

Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Campos Sánchez-Bordona, subliniază că restricțiile impuse de Ungaria în ceea ce privește finanțarea din străinătate a organizațiilor civile nu sunt compatibile cu dreptul Uniunii.

”Aceste restricții încalcă principiul liberei circulații a capitalurilor și mai multe drepturi fundamentale”, se arată în concluziile depuse de Sánchez-Bordona în fața CJUE, după ce Ungaria a adoptat în 2017 o lege, propusă de premierul Viktor Orban, potrivit căreia ONG-urile care beneficiază lunar de finanţări externe de peste 500.000 de forinţi (1.500 de euro) trebuie să se declare explicit drept ‘organizaţii susţinute din străinătate’. Comisia Europeană a trimis Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii, acuzând-o de încălcarea atât a principiului liberei circulații a capitalurilor, cât și a mai multor drepturi protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: dreptul la respectarea vieții private, la protecția datelor cu caracter personal și la libertatea de asociere.

În concluziile sale prezentate marți în fața CJUE, avocatul general Manuel Campos Sánchez-Bordona a afirmat că transferul unei donații din străinătate în beneficiul unei organizații civile maghiare constituie o circulație a capitalurilor.

”Această circulație a capitalurilor este supusă în Ungaria unor condiții precum obligația impusă unor organizații civile determinate de a se înregistra ca „organizații care primesc ajutor extern” și publicarea anumitor date. Totuși, condițiile respective se aplică numai în cazul donațiilor care provin din străinătate, astfel încât este mult mai probabil ca acestea să îi afecteze pe resortisanții altor state membre decât pe resortisanții maghiari”, arată Sánchez-Bordona.

Potrivit acestuia, respectivele condiții constituie o restricție a principiului liberei circulații a capitalurilor, atât în ceea ce privește organizațiile vizate, care se pot confrunta cu dificultăți de finanțare și cărora li se poate limita exercitarea libertății de asociere, cât și în ceea ce privește donatorii lor străini, care pot fi descurajați să efectueze donații din cauza eventualului efect stigmatizant al publicării detaliilor acestor tranzacții, care exprimă o afinitate ideologică susceptibilă să fie compromițătoare în contextul național maghiar.

”În ceea ce privește mai precis dreptul la libertatea de asociere, efectele financiare ale reglementării în litigiu pot afecta viabilitatea și supraviețuirea organizațiilor vizate, prejudiciind obiectivele sociale ale acestora. În plus, făcând mai dificilă contribuția economică a potențialilor donatori, reglementarea menționată afectează direct exercitarea libertății de asociere a acestor persoane”, subliniază avocatul general.

Cu privire la protecția vieții private și a datelor personale, Sánchez-Bordona arată că simpla comunicare a numelui donatorului este suficientă în sine pentru identificarea sa și pentru ca această comunicare să fie acoperită de dispozițiile dreptului Uniunii referitoare la prelucrarea datelor personale.

Astfel, faptul că numele donatorului este indisolubil legat de datele privind o donație în beneficiul unei organizații civile constituie o legătură care dezvăluie în sine o afinitate între donator și organizația menționată, care poate contribui la definirea profilului ideologic al celui dintâi.

Avocatul general adaugă că împrejurarea că datele publicate permit elaborarea profilului menționat poate să descurajeze donatorii sau să îi facă pe aceștia mai puțin motivați să contribuie la susținerea organizațiilor civile. În acest context, avocatul general consideră că publicarea într-un registru accesibil publicului a numelui persoanelor fizice care efectuează o donație din străinătate în beneficiul anumitor asociații cu sediul în Ungaria, cât și a cuantumului donațiilor respective, constituie o ingerință în viața privată a acestor persoane, în ceea ce privește prelucrarea datelor lor cu caracter personal.

În consecință, avocatul general consideră că publicarea acestor date constituie o ingerință atât în drepturile referitoare la protecția vieții private și a datelor personale, cât și în dreptul la libertatea de asociere, care sunt toate garantate de cartă.

Cu privire la chestiunea eventualei justificări a acestei ingerințe, Sánchez-Bordona admite că anumite obiective de interes general invocate de Ungaria – precum protecția ordinii publice și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului – pot justifica în principiu o intruziune în drepturile vizate. Cu toate acestea, el estimează că, chiar dacă obiectivul protecției ordinii publice ar putea legitima măsurile impuse organizațiilor civile suspectate de încălcarea sa, el nu permite validarea unei reglementări generalizate care impune tuturor organizațiilor, cu titlu prealabil, obligațiile în litigiu. Pe de altă parte, avocatul general consideră că dispozițiile legislative ale Uniunii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului sunt suficiente pentru a garanta o protecție adecvată.

În sfârșit, avocatul general consideră că măsurile în litigiu sunt disproporționate întrucât, în primul rând, pragul de 500 000 de forinți este excesiv de redus având în vedere gravitatea ingerințelor cauzate; în al doilea rând, donațiile care provin din celelalte state membre ale Uniunii sunt tratate în același mod ca cele care provin din exteriorul Uniunii și, în al treilea rând, neîndeplinirea obligațiilor impuse poate conduce la dizolvarea organizației care a săvârșit încălcarea.

În aceste împrejurări, Sánchez-Bordona propune Curții să constate că reglementarea maghiară în litigiu restrânge în mod neîntemeiat libera circulație a capitalurilor, întrucât conține dispoziții care implică o ingerință nejustificată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private, la protecția datelor cu caracter personal și la libertatea de asociere protejate de cartă.

Pe 16 iunie 2017, preşedintele ungar Janos Ader a promulgat noua lege referitoare la organizaţiile neguvernamentale care beneficiază de finanţare externă, act normativ adoptat antterior de parlamentul de la Budapesta la propunerea premierului Viktor Orban.

Legea respectivă, care a provocat numeroase controverse, sporeşte controlul guvernamental asupra organizaţiilor neguvernamentale care beneficiază de finanţare externă, proiect criticat de Uniunea Europeană şi de ONU şi care vizează în mod special organizaţiile susţinute de miliardarul american de origine ungară George Soros.

În schimb, guvernul de la Budapesta a susținut că vrea să se asigure că există o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte activitatea acestor ONG-uri, potrivit Reuters. ONG-urile şi grupurile pentru apărarea drepturilor omului susţin că legea le stigmatizează şi încearcă să le reducă la tăcere.

Experţii Consiliului Europei ceruseră Ungariei să modifice proiectul de lege, estimând că sancţiunile suportate de ONG-uri, în special posibila lor dizolvare, în caz de încălcare a legii sunt ‘disproporţionate’.